Prizonierii unui sentiment
04.02.2014, 09:15Până de curând, erau consideraţi eternii perdanţi, iar unii spuneau despre ei că ar fi blestemaţi. Aceasta era eticheta care se punea în fiecare sezon pe spatele celor de la Atletico Madrid. Şi asta pentru că întreaga istorie a clubului colchonero este, de fapt, o poveste de cum ar fi fost dacă?! În 1959, a fost eliminată de rivalii de la Real Madrid în semifinalele Cupei Campionilor într-un al treilea meci de baraj. Dacă atunci ar fi existat regula golului în deplasare, Atletico ar fi jucat finala! Apoi în 1974, a fost la un minut de a cuceri cel mai important trofeu continental în ultimul act cu Bayern Munchen, însă a fost egalată de Schwarzenbeck, iar la rejucare, bavarezii s-au impus cu 4-0.
De altfel, unul dintre cântecele fanilor lui Atleti este elocvent pentru starea lor sufletească: Que Manera de Sufrir! (Ce mod de a suferi)
După ultimul titlu din Primera Division, în 1996, şi retrogradarea dureroasă şi umilitoare, în acelaşi timp, din 2000, trupa de pe Vicente Calderon a regăsit drumul spre lumină! Atletico s-a scuturat de toate complexele şi a rupt un blestem ce o urmărea din 1999, câştigând după 25 de meciuri în faţa Realului, tocmai în finala Cupei Spaniei pe Santiago Bernabeu! Acum, "los rojiblancos" au ajuns din nou pe primul loc în La Liga după 18 ani, după ce la începutul sezonului erau creditaţi la titlu cu o cotă de 66 la 1! Iar asta, în condiţiile în care au vândut jucători de 200 de milioane de euro în ultimele trei sezoane!
Argumentul lui Atletico este Diego Simeone! În urmă cu două decenii, îşi conducea echipa din teren, acum o face, cu aceeaşi pasiune şi devotament pentru culorile clubului, de pe bancă. Carlos Bilardo, fostul selecţioner al Argentinei, spunea că în vocabularul lui Cholo nu intră cuvântul renunţare, iar asta se vede cel mai bine în atitudinea jucătorilor de pe Calderon: echipa preia din personalitatea lui! Secretul lui Atleti constă în spiritul grupului, subliniază Gabi, iar din acest motiv, Atletico nu mai este o echipă de loseri, ci o campioană! Indiferent dacă va câştiga sau nu titlul!