Președintele UEFA, Aleksander Ceferin, acuzat de fals în documente

• SuperLiga: Poli Iași - CFR Cluj, duminică, 16:00, DGS 1

• SuperLiga: Gloria Buzău - FCSB, duminică, 20:45, DGS 1

• Parlamentul fotbalului. Ancelotti, Mourinho, Zidane, Maldini, Figo, cooptați de UEFA

Anchetă jurnalistică în Slovenia! Aleksander Ceferin și-ar fi falsificat CV-ul

Pe 5 aprilie, Aleksander Ceferin a fost reales în funcţia de preşedinte al UEFA, pentru un nou mandat de 4 ani, valabil până în 2027.

Potrivit unui material de investigație prezentat de către publicația slovenă Prava, Aleksander Ceferin și-ar fi falsificat CV-ul înainte de alegerile de la UEFA din 2016.

Mai exact, Ceferin a menționat faptul că a făcut parte din consiliul de administrație al echipei slovene Olimpija Ljubljana între 2006 și 2011, în CV-ul prezentat pentru dosarul de candidatură la UEFA.

Potrivit anchetei din Slovenia, această mențiune din CV ar fi una falsă. Mai important este faptul că Aleksander Ceferin nu ar fi fost eligibil pentru a candida la președinția UEFA fără acea experiență în conducerea clubului Olimpija Ljubljana.

Mai mult, publicația Pravda prezintă un document obținut de la Federația Slovenă de Fotbal care atestă faptul că Aleksander Ceferin nu a făcut parte din consiliul de administrație de la Olimpija Ljubljana.

Până acum, nici Federația Slovenă de Fotbal, nici UEFA nu au emis un punct de vedere în legătură cu această anchetă jurnalistică.

Aleksander Ceferin a început al treilea mandat la șefia UEFA

Aleksander Ceferin a preluat conducerea forului fotbalist european în septembrie 2016, după suspendarea francezului Michel Platini, fiind reconfirmat în funcţie în 2019.

El a obţinut acum a obţinut al treilea său mandat de preşedinte al UEFA, având drept obiectiv declarat apărarea intereselor acestuia, unitatea, solidaritatea şi meritul sportiv.

De la preluarea funcţiei, în urma crizei care a declanşat dosarul de corupţie din cadrul FIFA, în 2015, Ceferin şi-a sporit în şapte ani autoritatea în Europa şi în fotbalul internaţional, cu acţiuni şi mesaje ferme împotriva "egoismului" pe care îl reprezintă Super Liga sau "condamnarea fermă a invaziei militare ruse în Ucraina".

La aceasta s-au adăugat decizii imediate, una dintre acestea fiind mutarea ultimei finale a Ligii Campionilor de la Sankt Petersburg la Paris, la doar 24 de ore după intrarea armatei ruse în Ucraina. Trei zile mai târziu, Ceferin a rupt contractul cu Gazprom, compania energetică rusă de care UEFA era legată din 2014, iar cluburile şi echipele naţionale din Rusia şi Belarus au fost excluse din competiţiile europene.

Ceferin a dat dovadă de aceeaşi fermitate şi atunci când FIFA a avansat ideea derulării Cupei Mondiale din doi în doi ani, pe care preşedintele UEFA a descris-o drept "un proiect populist care ar distruge fotbalul" şi, mai ales, în cazul Super Ligii, o competiţie plănuită de marile cluburi europene, în frunte cu Real Madrid, FC Barcelona şi Juventus Torino, pe care le-a acuzat de "lăcomie, egoism şi narcisism".

Născut pe 13 octombrie 1967 la Grosuplje, la aproximativ 20 km sud-est de Ljubljana, Aleksander Ceferin, fotbalist şi avocat de profesie, a venit al şaptelea preşedinte al UEFA la 14 septembrie 2016, în cadrul unor alegeri forţate de sancţionarea de către FIFA a francezului Michel Platini, care fusese reales pentru un al treilea mandat în fruntea UEFA în martie 2015. Platini a fost achitat vara trecută de justiţia elveţiană.

Ceferin l-a învins apoi pe olandezul Michel van Praag, cu 42 de voturi la 13, iar din poziţia sa discretă a devenit incontestabilă, fiind reales prin aclamaţie pe 7 februarie 2019.

Etichete: uefa , ceferin , aleksander ceferin , fals in documente

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News