"Simfonia" revine! Formula 1 începe la Melbourne: tot ce trebuie să știi despre debutul sezonului

• SuperLiga: Poli Iași - FCSB, luni, 20:00, DGS 1

• SuperLiga: Dinamo - Rapid, duminică, 20:00, DGS 1

Formula 1 se află în faţa celor mai importante schimbări de regulament de la introducerea motoarelor turbo V6 hibrid de 1,6 litri, adică din 2014 încoace. De obicei, cine a ştiut să gestioneze cel mai bine aceste schimbări a reuşit cele mai mari performanţe. Cel mai elocvent exemplu este Mercedes AMG care domină autoritar campionatul mondial de Formula 1 de trei sezoane încoace. Spre deosebire de schimbările din 2014, modificările propuse pentru a intra în vigoare începând din acest an vizează în special creşterea performanţelor monoposturilor prin sporirea aerodinamicii acestora, dar şi conferirea unui design agresiv care să atragă toate privirile.

Cu alte cuvinte, dacă în 2014 au fost aduse foarte multe modificări la partea interioară a maşinilor, acum s-a lucrat cel mai mult la partea exterioară. Cu toate aceste modificări, multe voci spun că vom avea în faţa noastră cele mai rapide maşini din istoria competiţiei şi multe recorduri vor fi doborâte în acest an. Este exact ceea ce ne doream să auzim.

Aşa cum v-a obişnuit încă din sezonul trecut, digisport.ro vă oferă şi în acest an înainte de fiecare Mare Premiu de Formula 1 cea mai amplă avancronică din România. O serie de 20 de editoriale ce vă vor face să vă îndrăgostiţi (şi mai mult) de acest sport. Primul este chiar aici!

ALBERT PARK, MELBOURNE, AUSTRALIA

Albert Park reprezintă o suburbie aflată la 3 km sud de centrul oraşului Melbourne (capitala regiunii Victoria şi al doilea cel mai populat oraş din Australia, după Sydney). Circuitul Albert Park care va găzdui în acest an M.P. al Australiei a fost construit în jurul lacului artificial cu acelaşi nume la jumătatea secolului trecut. Săpând chiar şi mai mult în istoria oraşului, alfăm că parcul principal, lacul şi circuitul şi-au primit numele în onoarea Prinţului Albert, soţul Reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, în anul 1864.

După ce a organizat încă din 1928 curse motorizate ce nu făceau parte din calendarul oficial de Formula 1, Australia a primit şansa de a intra în Marele Circ în 1985. Formula 1 n-a debutat pe meleaguri australiene pe circuitul Albert Park, ci pe cel din Adelaide, care a deţinut finala sezonului timp de 11 ani consecutivi, până în 1995 inclusiv. Anul acesta M.P. al Australiei va deschide sezonul de Formula 1 pentru a 20-a oară, după ce în 2006 şi în 2010 a pierdut acest privilegiu în favoarea Bahrainului.

Rapid, dar nu foarte solicitant pentru pilot, circuitul Albert Park propune 16 viraje, însă destul de puţine linii drepte, ceea ce înseamnă că oportunităţile de depăşire sunt limitate. În ciuda unor discuţii care aveau drept scop transformarea etapei australiene într-o cursă de noapte pentru a putea fi vizionată mai uşor de europeni, FIA şi organizatorii evenimentului au apelat la o soluţie de compromis, iar din 2009 Marele Premiu al Australiei se desfăşoară la ora locală 17:00. Până atunci, fanii din România erau nevoiţi să se trezească chiar şi la ora 5 dimineaţa pentru a urmări cursa. Însă nicio oră nu este imposibilă dacă iubeşti cu adevărat acest sport! Şi dacă ai o cafeluţă bună prin casă...

DETALII TEHNICE

• Tururi: 58
• Lungimea circuitului: 5,303 km
• Viraje: 16
• Lungimea cursei: 307,574 km
• Număr de curse oficiale disputate pe circuitul Albert Park: 21
• Prima cursă disputată: 1996
• Cele mai multe victorii (piloţi): 4 - Michael Schumacher (2000, 2001, 2002, 2004)
• Cele mai multe victorii (dintre piloţii sezonului 2017): 2 – Kimi Raikkonen (2007, 2013), Lewis Hamilton (2008, 2015)
• Cele mai multe victorii (constructori): 11 - McLaren (1986, 1988, 1991, 1992, 1993, 1997, 1998, 2003, 2008, 2010, 2012)
• Acceleraţie maximă: 66% din lungimea unui tur
• Utilizarea frânelor: 15% din lungimea unui tur
• Schimbări în cutia de viteze: 46/tur
• Consum de combustibil: 1,81 kg/tur
• Cea mai lungă perioadă de accelerare: 0,843 km
• Distanţa din grilă până primul viraj: 381 m
• Viteză maximă estimată: 312 km/h
• Zone DRS: 2 (Prima şi a doua linie dreaptă)
• Cea mai joasă poziţie de plecare a unui învingător: 11 (David Coulthard – 2003)
• Câştigători cu plecare din pole position: 9 din 20 (45%)
• Nivelul forţei de apăsare la sol (downforce): Ridicat
• Uzura pneurilor: Medie
• Uzura frânelor: Ridicată
• Gradul de abraziune al suprafeţei de rulare: Mediu
• Cel mai rapid pit stop în 2016: 2,35 s – Williams (Valtteri Bottas)
• Compoziţiile de pneuri nominalizate de Pirelli: ultrasoft, supersoft, soft
• Presiuni minime în pneuri: 22 psi (pneurile faţă), 19,5 psi (pneurile spate)
• Cea mai mică diferenţă dintre primii doi clasaţi: +0,702 s (Mika Hakkinen vs. David Coulthard – 1998)
• Cea mai mare diferenţă dintre primii doi clasaţi: +38,020 s (Damon Hill vs. Jacques Villeneuve – 1996)
• Numărul depăşirilor efectuate în 2016: 26
• Probabilitatea apariţiei unui Safety Car: 54%

RECORDURILE CIRCUITULUI

În cursă: 1:24.125 (Michael Schumacher, Ferrari, 2004)

În calificări: 1:23.529 - Sebastian Vettel (Red Bull Racing, 2011)

MOMENTE MEMORABILE

Controverse, suspans, mistere, dominări, surprize şi accidente dure sunt doar câteva dintre "ingredientele" pe care Marele Premiu al Australiei ni le-a "servit" în decursul anilor petrecuți în Formula 1. Indiferent că a fost prima sau ultima cursă a sezonului, Australia a oferit multe momente memorabile. Vă prezentăm în continuare doar câteva dintre ele.

M.P. al Australiei 1986 – Nigel Mansell pierde titlul după o explozie de pneu. Una dintre cele mai dramatice finale ale sezonului din istorie s-a desfăşurat pe circuitul din Adelaide în 1986, cu trei piloţi în lupta pentru titlu: colegii de echipă Nigel Mansell şi Nelson Piquet (Williams) şi Alain Prost (McLaren). A fost o cursă cu multe răsturnări de situaţie, pene, răsuciri, etc., o cursă în care cei trei pretendenţi la titlu au făcut dese schimbări de poziţii. Atunci când Mansell părea că, în sfârşit, aproape a pus mâna pe trofeu, cu 18 tururi înainte de final, în turul 64, aflându-se pe poziţia a 3-a, deodată pneul său stânga-spate a explodat dramatic la aproape 300 km/h, punând capăt şanselor sale la titlu. Williams l-a chemat din măsură de precauţie pe Piquet la boxe, cedându-i lui Prost victoria în cursă şi în campionat.

M.P. al Australiei 1992 – Ayrton Senna vs. Nigel Mansell – Duel cu scandal. A ratat Senna punctul de frânare în ultima cursă a sezonului 1992? Sau a frânat Mansell prea devreme şi l-a derutat pe Senna? S-au dus 2 decenii şi jumătate de atunci şi cel mai sigur e să spunem că a fost doar un indicent de cursă, dar conjunctura în care s-a petrecut amplifică şi mai mult misterul. Se poate vorbi chiar de faptul că Senna l-ar fi lovit intenţionat, fiind frustrat de faptul că pilotul Williams l-a învins aproape cursă de cursă în acel sezon. Mansell a fugit imediat de la locul accidentului pentru a evita o "confruntare fizică", aşa cum a numit-o el, cu Senna, la fel cum s-a întâmplat după un accident similar, însă cu roluri opuse, în M.P. al Belgiei din 1987.

M.P. al Australiei 1994 – Schumacher îl "elimină" pe Hill din calea sa spre titlu. Alt final dramatic de sezon a avut loc în 1994, tot pe circuitul de la Adelaide. Michael Schumacher pornea cursa cu un punct deasupra lui Damon Hill în clasamentul piloţilor. Cursa începuse bine pentru neamţ şi acesta era liderul momentului. Totul până în virajul 5, acolo unde Schumacher a făcut o greşeală, lăsând interiorul virajului complet descoperit, Hill a încercat să profite, moment în care Schumacher a virat (unii spun că în mod deliberat) în el. Benetton-ul neamţului a "ţopăit" în afara cursei, în timp ce Hill a continuat, însă pentru scurtă vreme deoarece a avut suspensia avariată, în ciuda eforturilor echipei de a o repara rapid. Neamţul a câştigat astfel primul său titlu de campion din carieră, un titlu care rămâne şi în ziua de azi sub un imens nor de controverse.

M.P. al Australiei 1995 – Mika Hakkinen putea să-şi piardă viaţa în timpul antrenamentelor. Un moment mai puţin plăcut pentru Mika Hakkinen căruia i-a cedat pneul la o viteză foarte mare în timpul sesiunii de antrenamente, a lovit marginea unui viraj şi a zburat direct într-un zid de pneuri. Echipa medicală l-a găsit pe Hakkinen albastru la faţă, sângerând puternic din gură. Viaţa lui Hakkinen a fost salvată de Dr. Sid Watkins, care i-a făcut de urgenţă o traheostomie la faţa locului. Cariera lui Hakkinen a fost pusă sub semnul întrebării pentru un număr important de luni, dar se pare că s-a recuperat atât de bine încât a câştigat două titluri în 1998 şi 1999.

M.P. al Australiei 1996 – Accidentul îngrozitor al lui Martin Brundle. Cursa din 1996 a fost oprită după ce actualul expert al postului care televizează Formula 1 în Marea Britanie, Martin Brundle, a fost autorul unui accident pe care nu-l va uita niciodată. Totuşi, un moment şi mai interesant a fost cel de după accident, atunci când Brundle nu numai că a ieşit din maşină nevătămat, dar a şi alergat în goana cea mare până la boxe pentru a lua maşina de rezervă că dacă Doamne fereşte pierdea restartul?!

M.P. al Australiei 1998 – McLaren spulberă orice concurenţă. Iată ceva ce e foarte puţin probabil să se întâmple şi în acest an. Schimbările de reguli au zdruncinat destul de des ordinea în Campionatul Mondial de Formula 1 şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi în 1998. Geniul lui Adrian Newey, care venise de curând la McLaren, a fost hotărâtor în această cursă pe care McLaren a încheiat-o la un tur în faţa tuturor celorlalţi competitori. În calificări, de asemenea, Mika Hakkinen şi David Coulthard au terminat la peste o secundă de restul piloţilor. Finlandezul avea să fie declarat campion mondial la finalul acelui sezon şi McLaren campioană la constructori.

M.P. al Australiei 2001 – Accidentul lui Jacques Villeneuve ucide un comisar de cursă. Unul dintre cele mai dure accidente (îndrăznim să spunem chiar) din istoria Formulei 1 a avut loc în M.P. al Australiei din 2001. Jacques Villeneuve a încercat o depăşire spectaculoasă, însă nu i-a ieşit aşa cum şi-ar fi dorit. Un comisar de cursă a fost ucis de o roată care a zburat şi l-a lovit în plin. Alţi şapte spectatori au fost trataţi pentru răni minore şi, mai ales, pentru sperietură.

M.P. al Australiei 2002 - Ralf Schumacher zboară pe deasupra lui Rubens Barrichello. Start nebun de sezon în 2002. Pilotul Williams BMW, Ralf Schumacher, s-a acroşat cu deţinătorul pole-ului, Rubens Barrichello (Ferrari), în încercarea de a ajunge lider după primul viraj al cursei. Însă, din păcate pentru fratele lui Michael Schumacher, el n-a reuşit decât să intre inexplicabil în spatele lui Barrichello şi să decoleze de pe pistă la o viteză foarte mare. Parcă hipnotizaţi fiind de “cascadoria” involuntară a lui Ralf Schimacher, Giancarlo Fisichella (Jordan), ambii piloţi Sauber (Felipe Massa şi Nick Heidfeld), Jenson Button (Renault), Olivier Panis (BAR Honda) şi Allan McNish (Toyota) au creat un adevărat haos din care a scăpat cine a putut şi cine a avut noroc.

M.P. al Australiei 2002 – Debutantul Mark Webber încheie în top 5 cu Minardi, în cursa sa de casă. Multitudinea de accidente l-a ajutat pe eroul local, Mark Webber, să termine în puncte la cursa sa de debut în Formula 1, cu Minardi şi cu o treaptă în minus în cutia de viteze faţă de ceilalţi participanţi. O performanţă excepţională pentru australian care a reuşit să pună într-un con de umbră victoria obţinută de Michael Schumacher. Organizatorii chiar au făcut o excepţie pentru Webber şi l-au urcat pe podium, împreună cu patronul echipei Minardi, Paul Stoddart, ambii în culmea fericirii.

M.P. al Australiei 2009 – Surpriza Brawn GP. Brawn GP nici măcar nu figura în ghidul oficial al M.P. al Australiei din 2009, participarea sa fiind în dubii chiar până în sâptămâna cursei. Atât de târziu şi total neaşteptat, Brawn GP a crescut din cenuşa defunctului program Honda din Formula 1. Cu un desen grafic minimalist, fără sponsori şi cu un dublu eşapament, ideea de geniu a lui Ross Brawn, echipa a reuşit poate cea mai mare surpriză din istoria Campionatului Mondial de Formula 1. Jenson Button şi Rubens Barrichello au realizat "dubla" pentru Brawn GP atât în calificări, cât şi în cursă. Jenson a reuşit să câştige 6 din primele 7 curse ale acelui sezon, iar în celelalte n-a mai reuşit nicio victorie. Totuşi, a fost suficient pentru ca la final să fie încoronat campion la piloţi şi Brawn GP, la constructori, fiind sigura echipă din istoria Formulei 1 cu procentaj 100% al campionatelor câştigate.

M.P. al Australiei 2016 – Accidentul înfiorător al lui Fernando Alonso. Cursa de anul trecut a fost oprită în turul 18, după ce Fernando Alonso a avut parte de un accident grav în virajul 3, el intrând în spatele Haas-ului pilotat de Esteban Gutierrez. Ca urmare a impactului, McLaren-ul spaniolului a zburat, rostogolindu-se prin aer cu 300 km/h şi a ajuns într-un zid de beton, dezintegrându-se complet pe drum. Datele de telemetrie au relevat faptul că pilotul s-a confruntat cu o forţă de 46G. Ca printr-o minune, Alonso a fost capabil să se strecoare de unul singur afară din ceea ce cu greu îl mai puteam numi “monopost de Formula 1”. Adrenalina l-a ajutat pe moment să resimtă mai uşor durerile, dar diagnosticul medicilor au confirmat faptul că un astfel de accident nu se putea solda doar cu o sperietură. Alonso s-a ales cu un plămân parţial perforat şi câteva coaste fracturate şi, ca urmare, a fost înlocuit în cursa următoare, cea din Bahrain, de Stoffel Vandoorne.

ŞTIAŢI CĂ...

-          14 piloţi australieni au concurat în Formula 1 de-a lungul istoriei, dintre care doar doi au fost şi campioni mondiali: Jack Brabham (de trei ori) şi Alan Jones.

-          Niciun australian n-a terminat pe podium în cursa de casă, iar Daniel Ricciardo poate să rescrie istoria ţării sale în Marele Circ chiar în această duminică. Ricciardo reuşise un loc 2 în 2014, dar a fost descalificat după o decizie drastică a comisarilor de cursă care au constatat că maşina australianului era neconformă cu regulamentul.

-          Cel mai bătrân pilot de pe grilă va fi Kimi Raikkonen (37 ani), în vreme ce Lance Stroll va fi cel mai tânăr pilot (18 ani), el fiind de altfel şi singurul debutant al sezonului.

-          Din cele 21 de curse disputate pe circuitul Albert Park, de 13 ori (aprox. 62%) s-a întâmplat ca pilotul care a triumfat aici să devină şi campion mondial la final de sezon. Câştigătorii ultimelor două curse (Lewis Hamilton în 2015 şi Nico Rosberg în 2016) au îmbunătăţit procentajul acestei statistici.

-          În prima cursă oficială desfăşurată în Australia, în 1985, la Adelaide, Keke Rosberg a câştigat cu un avans de 43 de secunde faţă de urmăritori şi doar 8 piloţi (din 25 care au luat startul) au ajuns la finish.

-          Daniil Kvyat a fost forţat să declare forfeit la ultimele două Mari Premii ale Australiei chiar înainte să ia startul, din cauză că monopostul său Red Bull Racing a cedat ori în turul de recunoaştere (2015), ori în cel de încălzire (2016). Poate cu Toro Rosso va avea mai mult noroc... Ar fi ciudat să fim nevoiţi să actualizăm această statistică în avancronica M.P. al Australiei din 2018...

CURSA PRECEDENTĂ - 2016

Pole Position: Lewis Hamilton (Mercedes AMG) – 1:23.837

Podium:

1. Nico Rosberg (Mercedes AMG) 1:48:15.565

2. Lewis Hamilton (Mercedes AMG) +8.060

3. Sebastian Vettel (Scuderia Ferrari) +9.643

Cel mai rapid tur: Daniel Ricciardo (Red Bull Racing) – 1:28.997 (turul 49)

COMPONENŢA ECHIPELOR SEZONULUI 2017

MERCEDES: Lewis Hamilton (44) / Valtteri Bottas (77)

RED BULL RACING: Daniel Ricciardo (3) / Max Verstappen (33)

FERRARI: Sebastian Vettel (5) / Kimi Raikkonen (7)

FORCE INDIA: Sergio Perez (11) / Esteban Ocon (31)

WILLIAMS: Lance Stroll (18) / Felipe Massa (19)

MCLAREN HONDA: Stoffel Vandoorne (2) / Fernando Alonso (14)

TORO ROSSO: Daniil Kvyat (26) / Carlos Sainz Jr. (55)

HAAS F1: Romain Grosjean (8) / Kevin Magnussen (20)

RENAULT: Nico Hulkenberg (27) / Jolyon Palmer (30)

SAUBER: Marcus Ericsson (9) / Pascal Wehrlein (94)

PUNCTE DE PENALIZARE

1. Daniil Kvyat – 8p

2. Esteban Gutierrez – 7p

3. Sebastian Vettel – 6p

- Nico Rosberg – 6p

5. Carlos Sainz Jr. – 5p

6. Kevin Magnussen – 4p

- Esteban Ocon – 4p

- Valtteri Bottas – 4p

- Pascal Wehrlein – 4p

10. Sergio Perez – 3p

11. Kimi Raikkonen – 2p

- Marcus Ericsson – 2p

- Felipe Nasr – 2p

- Felipe Massa – 2p

- Nico Hulkenberg – 2p

- Jolyon Palmer – 2p

- Rio Haryanto – 2p

18. Max Verstappen – 1p

*La 12 puncte de penalizare primite în decursul a 12 luni calendaristice, pilotul respectiv va primi o suspendare de o cursă.

PROGRAM TV

Vineri, 24 martie 2017

DIGI SPORT 1 03:00 Formula 1 – Antrenamente 1

DIGI SPORT 1 07:00 Formula 1 – Antrenamente 2

Sâmbătă, 25 martie 2017

DIGI SPORT 1 05:00 Formula 1 – Antrenamente 3

DIGI SPORT 1 08:00 Formula 1 – Calificări

Duminică, 26 martie 2017

DIGI SPORT 1 08:00 Formula 1 – Cursa

ALTE INFORMAŢII

• Testele din presezon au scos la iveală renaşterea celor de la Ferrari şi decăderea continuă a celor de la McLaren Honda, spre imensa decepţie a lui Fernando Alonso, un pilot capabil de aducerea unor rezultate mult peste performanţele maşinii pe care o conduce. Spaniolul deja a început să critice motorul Honda, chiar înainte de startul sezonului. "Întreaga echipă este pregătită să câştige, mai puţin Honda", a spus Alonso pentru presa spaniolă. Întrebat dacă maşina e capabilă să abordeze virajul 3 de pe circuitul Barcelona-Catalunia cu acceleraţia la fund, spaniolul a răspuns ironic: "Cu lipsa noastră de putere, fiecare viraj se poate lua cu acceleraţia la fund. Nu există fiabilitate şi nu există putere. Suntem cu 30 km/h mai lenţi pe fiecare linie dreaptă, prin urmare este dificil să simţi maşina". În conferinţa de presă care a precedat weekend-ul de cursă, piloţii au fost rugaţi să facă o propunere pentru a îmbunătăţi competiţia. Dacă Ricciardo, Hamilton şi Vettel şi-au dorit curse prin diferite locaţii, Alonso a oferit răspunsul zilei: “Motoare egale pentru toată lumea!”. Asta spre amuzamentul tuturor celor prezenţi şi “indignarea” lui Hamilton care s-a declarat împotriva propunerii, mai mult sau mai puţin în glumă. Nici nu vrem să ne imaginăm ce va spune Alonso pe parcursul sezonului dacă Honda nu reuşeşte să-şi rezolve problemele...
  
   
• Cei de la Toro Rosso au fost atât de impresionați de locul 15 ocupat de Sean Gelael la finele sezonului precedent de GP2 (punctând doar de două ori în întreg sezonul) încât l-au ofertat pentru a le deveni pilot de teste. Și evident că indonezianul a acceptat fără să clipească. Lăsând ironiile la o parte, Gelael va testa pentru echipa junior Red Bull în antrenamentele din Bahrain, Ungaria și Abu Dhabi. El a părăsit echipa Campos și va concura în acest sezon de Formula 2 (ex-GP2) pentru Arden, echipă supervizată de șeful Red Bull Racing, Christian Horner. Pentru că o astfel de ofertă nu putea să vină decât din două motive, talent sau bani, e important să precizăm că tatăl lui Sean este un prosper om de afaceri indonezian care deține franciza unuia dintre cele mai cunoscute lanțuri de restaurante de tip fast food din lume. Concluzia vă lăsăm să o trageți dvs., noi n-am încercat să insinuăm nimic...
  
   
• După ce campionul mondial en-titre, Nico Rosberg, și-a anunțat neașteptata retragere din campionat, Formula 1 anunţă clar şi răspicat: “Căutăm campion!”. Vom afla împreună care va fi alesul urmărind noul sezon de integral în direct la Digi Sport. Prima provocare, Marele Premiu al Australiei va fi duminică, 26 martie, de la ora 8:00 (ora de vară), în direct la Digi Sport 1. #SimfoniaRevine
  
  
   

Etichete: marele premiu al australiei , f1 digisport , melbourne formula 1 , f1 sezon , debut formula1 , marele premiu de formula 1 al australiei , marele premiu al australiei f1 , marele premiu al australiei digi sport

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News