The Great One

Astazi, Wayne Gretzky implineste 55 de ani. De aceea, va invit sa ne reamintim de unul dintre cei mai mari campioni din sportul nord-american.

Supranumit „The Great One”, Wayne Douglas Gretzky este considerat cel mai mare hocheist al tuturor timpurilor de jurnaliștii sportivi de specialitate, de jucătorii profesioniști și de National Hockey League (NHL). De-a lungul unei cariere de 20 de ani, în care a evoluat pentru patru echipe în NHL, câștigând de patru ori Cupa Stanley, canadianul este liderul all-time de goluri și de pase decisive în istoria ligii și deține în prezent nu mai puțin de 60 de recorduri în cel mai puternic campionat de hochei din lume. Gretzky este unicul jucător cu peste 200 de puncte realizate într-un singur sezon, performanță pe care a atins-o de patru ori, și doar numarul paselor sale decisive depasesc numarul total de puncte (goluri + assist-uri) al tuturor celorlalti hocheisti din intreaga istorie a NHL. Totodata, el este singurul jucator al cărui tricou, cel cu numărul 99, a fost retras definitiv din întreaga ligă profesionistă.

Născut pe 26 ianuarie 1961 în Brantford, Ontario, Wayne Gretzky a pus pentru prima dată patinele în picioare când avea doar doi ani și jumătate, încurajat de tatăl său, iar la șase ani juca deja hochei împotriva unor adversari mai mari decât el.

În 1978, Wayne ajunge la Indianapolis Racers, echipă din World Hockey Association, o ligă aflată în concurență cu mult mai cunoscuta NHL, care la acea vreme nu accepta jucători sub 20 de ani. Devenit cel mai tanar sportiv care evolueaza intr-o liga profesionista din America de Nord, la numai 17 ani, Gretzky nu a jucat la Indianapolis decât opt meciuri, după care a ajuns la Edmonton Oilers. Aici, „The Great One” va cunoaște consacrarea deplină atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv, cucerind patru Cupe Stanley, în 1984, 1985, 1987 și 1988. Deși mulți specialiști considerau că este prea firav și prea lent pentru a fi o forță în NHL, la cele doar 73 de kilograme ale sale, cu mult sub greutatea medie a jucătorilor din ligă, de 86 de kilograme, Wayne Gretzky a demonstrat tuturor că poate compensa printr-o inteligență ieșită din comun. „Niciodată nu știai ce va face. Improviza mereu. De fiecare dată când intra pe gheață, lua câte o decizie spontană. Asta l-a făcut un jucător atât de fenomenal”, l-a descris Igor Larionov, și el un membru al Hall of Fame-ului NHL, pe „The Great One”. Finetea lui Wayne avea sa revolutioneze un sport recunoscut prin jocul fizic, iar curand poarta adversa va deveni cunoscuta drept „biroul lui Gretzky”.

„Lumea crede ca pentru a fi un jucator bun trebuie sa iei pucul, sa depasesti 93 de adversari si sa sutezi in forta. Gresit! Lasa pucul sa faca toata treaba si tot ce trebuie sa faci tu este sa fii in locul potrivit. Nu-mi pasa ca esti Carl Lewis pentru ca nu poti stapani acel mic obiect negru. Doar ofera-i pucului libertate: paseaza, primeste, paseaza. La fel ca Larry Bird. Cea mai grea munca este sa gasesti spatii pe gheata. Suturile sunt un mizilic!” – Wayne Gretzky

In primul sau an in NHL, Gretzky a anuntat raspicat prin performantele sale ca un nou star va innobila sportul cu crosa si pucul asa cum nu a mai facut-o nimeni pana la el si cum nu o va mai face niciodata altcineva dupa iesirea sa din scena. In editia 1979-1980, a marcat 51 de goluri si a oferit 86 de pase decisive, primind Hart Memorial Trophy, distinctie care-l recompenseaza pe cel mai valoros jucator al anului in NHL. Devenit primul hocheist care primeste acest trofeu inca din sezonul de debut, Gretzky se va abona la titlul de MVP al stagiunii in NHL, pe care-l va cuceri si in urmatorii sapte ani, o alta premiera absoluta! In anul imediat urmator, a devenit primul jucator cu o medie de peste doua puncte pe meci, fiind distins si cu Art Ross Trophy, premiul pentru hocheistul cu cele mai multe puncte la finalul sezonului regulat si pe care il va obtine de sapte ori in cariera. Cu 164 de puncte, Wayne dobora deja recordurile realizate de legendarii Phil Esposito, pentru numarul de puncte dintr-un sezon (152), si Bobby Orr, pentru numarul de assist-uri (102).

In 1982, depasea pentru prima data bariera supersonica de 200 de puncte, stabilind un nou record de goluri intr-un sezon, 92, si oferind si 120 de pase decisive. In acelasi timp, Gretzky a depasit o performanta care rezista de 35 de ani: 50 de goluri in 50 de meciuri, stabilita de Maurice „Rocket” Richard in editia 1944-45 si egalata de Mike Bossy in 1981. Pentru toate aceste realizari, Wayne a primit titlul de Sportivul Anului din partea revistei Sports Illustrated si devenea primul canadian si, totodata, primul hocheist desemnat Sportivul Anului de catre agentia de stiri Associated Press. Iar ce era mai bun de-abia urma sa vina: patru Cupe Stanley cucerite cu Edmonton intre 1984 si 1988. Numai ca, la doua ore dupa ultimul triumf cu Oilers, Gretzky a aflat de la tatal sau, Walter, ca urmeaza sa fie vandut pentru ca patronul clubului canadian, Peter Pocklington, avea mare nevoie de bani intrucat celelalte afaceri ale sale nu mergeau prea bine. Astfel, pe 9 august 1988, Wayne Gretzky era cumparat de Los Angeles Kings pentru 15 milioane de dolari, mai multi jucatori si prima pozitie la draftul din 1989 intr-o mutare care va avea o semnificatie aparte pentru tot ceea ce inseamna hocheiul profesionist din America. Cu toate ca unii canadieni l-au considerat tradator, Gretzky a avut parte de o receptie fabuloasa la revenirea in Edmonton din postura de adversar: intr-un meci transmis de televiziunea nationala in intreaga Canada, „The Great One” a primit un standing-ovation de patru minute din partea a 17503 spectatori, cea mai mare asistenta inregistrata vreodata pe arena celor de la Oilers. La finalul jocului, Wayne a tinut sa isi arate patriotismul declarand: „Inca sunt mandru ca sunt canadian. Nu am dezertat din tara mea. Am plecat pentru ca am fost vandut si asta este meseria mea. Dar sunt canadian din tot sufletul meu si sper ca toti canadienii sa inteleaga acest lucru.” La finalul acelui sezon, 1988-1989, o statuie de bronz reprezentandu-l pe Gretzky ridicand Cupa Stanley deasupra capului a fost dezvelita chiar in fata Northlands Colsiseum.

La L.A. Kings, „The Great One” a avut un impact urias si imediat: a marcat la primul sau sut pe poarta in sezonul regulat, iar audienta la meciurile de acasa a crescut extraordinar. Intr-un oras mai putin familiarizat cu hocheiul, Gretzky a facut posibile jocuri disputate cu casele de bilete inchise, iar popularitatea sa uriasa a pus, practic, zone fara traditie in sporturile pe gheata pe harta NHL. Concret, in perioada in care Wayne a jucat la Los Angeles, au mai aparut alte doua fransize din California in liga: Anaheim Mighty Ducks si San Jose Sharks.

In sezonul 1989-90, el a doborat recordul lui Gordie Howe, de 1850 de puncte realizate in NHL, iar trei ani mai tarziu, avea sa spulbere o alta performanta detinuta pana atunci de acelasi Howe, cea a golurilor inscrise in NHL, 801. La Kings, insa, Gretzky nu s-a mai incoronat si campion al NHL, cel mai bun sezon fiind 1992-1993, cand, pentru prima oara in istoria fransizei, Los Angeles a ajuns in finala pierduta in cinci meciuri in fata lui Montreal Canadiens. Wayne Gretzky a fost transferat in februarie 1996 la St. Louis Blues, unde a jucat doar pana in iulie acelasi an, cand a ajuns la New York Rangers ca agent liber. Aici, „The Great One” va juca ultimele trei sezoane ale carierei sale, in care apogeul a fost atins in 1997, cand new-yorkezii au jucat finala Conferintei de Est, pierduta in cinci meciuri in fata Philadelphiei Flyers.

Ultimul meci disputat in NHL de Wayne Gretzky a fost cel disputat pe 18 aprilie 1999 la Madison Square Garden impotriva lui Pittsburgh Penguins. Desi se infruntau doua echipe americane, inaintea partidei au fost intonate atat imnul Statelor Unite cat si cel al Canadei, iar in locul versurilor „O Canada, we stand on guard for thee”, celebrul Bryan Adams a cantat: „We’re going to miss you, Wayne Gretzky” (Ne vei lipsi, Wayne Gretzky). Foarte emotionat, Gretzky a declarat la final ca cea mai frumoasa zi a carierei sale a fost cea in care a jucat ultimul meci.

In momentul retragerii, Wayne Gretzky detinea 61 de recorduri NHL, printre care: cele mai multe goluri, 894, cele mai multe pase decisive, 1963, si cele mai multe puncte, 2857, iar pana in prezent doar unul a fost depasit.

In echipa nationala a Canadei, „The Great One” a jucat pentru prima data la Campionatele Mondiale de Juniori de la Montreal din 1978, unde a obtinut medalia de bronz, iar trei ani mai tarziu debuta in echipa de seniori la Canada Cup, competitia care reunea cele mai mari sase forte ale hocheiului (SUA, Canada, URSS, Finlanda, Suedia si Cehoslovacia). Gretzky a fost golgeterul turneului, cu 12 goluri, dar a trebuit sa se multumeasca doar cu argintul dupa esecul din finala in fata Uniunii Sovietice. In 1982, el a obtinut medalia de bronz la Campionatele Mondiale din Finlanda, apoi a cucerit de trei ori aurul la Canada Cup, apogeul fiind atins in 1987. Atunci, Wayne a jucat cel mai bun hochei al vietii sale, dupa cum el insusi a spus, marcand 21 de goluri in noua meciuri intr-o linie de vis alaturi de Mario Lemieux.

Gretzky isi putea incheia cariera internationala cu o medalie la Jocurile Olimpice de la Nagano din 1998, unde pentru prima data a fost permisa participarea jucatorilor din NHL. Numai ca in semifinale Canada a fost eliminata in mod dramatic de Cehia la lovituri de departajare, in conditiile in care Wayne nici macar nu a fost selectat de antrenorul Marc Crawford, iar toti cei desemnati sa suteze au ratat! Iar in finala mica, nationala Frunzei de Artar a pierdut cu 3-2 in fata Finlandei. Totusi, el avea sa se revanseze peste patru ani, la Salt Lake City, unde din postura de director executiv al echipei nationale, a condus Canada spre primul sau titlu olimpic din ultimii 50 de ani.

Wayne Gretzky a fost si co-proprietar si antrenor al echipei Phoenix Coyotes din NHL, iar din octombrie 2016, este vicepresedinte al Oilers Entertainment Group, compania care detine si clubul Edmonton Oilers, de unde „The Great One” a pornit in cucerirea lumii pe gheata.