Messi, nepământeanul atât de pământesc

Pare incredibil, dar sâmbătă, Lionel Messi a împlinit 30 de ani. Asa realizam, poate, cat de repede trece timpul peste noi si ca deja nu mai avem chiar atat de multa vreme pentru a savura fotbalul sau simplu, frumos, si, totodata, de-a dreptul nepamantean.

"Am văzut jucătorul care îmi va moşteni locul în fotbalul argentinian, iar numele său este Lionel Messi", a fost anunţul prin care inegalabilul Diego Armando Maradona îşi lăsa, în 2006, tronul vacant în faţa unui puşti de doar 18 ani. La zece ani de la acea profeţie, Messi a devenit un star planetar, nu puţini fiind aceia care îl consideră deja drept cel mai bun fotbalist al tuturor timpurilor, depăşindu-l chiar şi pe marele Diego. Singurul jucător din lume care a câştigat de cinci ori Balonul de Aur, dintre care de patru ori consecutiv, Messi a doborât aproape toate recordurile posibile şi imposibile în tricoul Barcelonei. Este cel mai bun marcator din istoria Primerei Division, cu 349 de goluri, cel mai prolific jucător într-un sezon din La Liga, cu 50 de reuşite, în 2012, într-un an calendaristic, cu 91 de goluri şi într-un singur meci de Champions League, cu cinci reuşite. În martie 2012, a devenit golgeterul all-time al Barcelonei, doborând performanţa lui Cesar Rodriguez, de 232 de goluri, care rezista de peste o jumătate de secol, iar în prezent a depasit 500 de reuşite în toate competiţiile oficiale pentru gruparea blaugrana.

Totodată, are cele mai multe goluri înscrise în El Clasico, 23, depăşindu-l pe legendarul Alfredo Di Stefano, precum şi în derby-ul Catalunyei cu Espanyol, 17, şi deţine şi recordul de hattrick-uri în toate competiţiile, 34. Cu Barca, a cucerit totul: de opt ori titlul în La Liga, cinci Cupe ale Spaniei, de patru ori UEFA Champions League, trei Supercupe ale Europei, trei Mondialuri ale Cluburilor şi şase Supercupe ale Spaniei, in total, 29 de trofee majore. In plus, a ajuns la patru Ghete de Aur in Europa, un record pe care il imparte cu rivalul sau contemporan, Cristiano Ronaldo.

Singura sa mare neîmplinire este legată de echipa naţională a Argentinei, pe care încă mai visează că o poate conduce spre titlul mondial aşa cum doar Maradona şi Kempes au mai făcut-o. A pierdut finala Cupei Mondiale din 2014, plus două finale de Copa America, singurele triumfuri în tricoul albiceleste fiind la Mondialul de tineret din 2005 şi la Jocurile Olimpice din 2008.

Născut pe 24 iunie 1987 la Rosario într-o familie cu origini italo-spaniole, Lionel Andres Messi a început fotbalul când avea numai patru ani la Grandoli, o echipă locală unde era antrenat de tatăl său, Jorge. Peste numai doi ani, Messi ajunge la clubul favorit al familiei sale, Newell’s Old Boys, unde va rămâne până când o veste proastă avea să-i schimbe complet planurile şi să-i retraseze destinul în cel mai neaşteptat mod. Lionel este diagnosticat cu deficienţă a hormonului de creştere şi, cum nu îşi permiteau să suporte tratamentul care costa aproximativ o mie de dolari pe lună, părinţii au cerut sprijinul clubului. Numai că Newell’s a refuzat să-i achite tratamentul cu toate că iniţial îşi dăduse acceptul şi familia Messi a bătut şi la alte uşi. Una dintre ele era cea a lui River Plate, clubul „milionarilor” din Buenos Aires, cum este cunoscut în Argentina, şi care se arătase interesat să-l transfere pe Messi. Dar şi River i-a întors spatele micului Lionel, ceea ce i-a determinat pe părinţii săi să apeleze în disperare de cauză la ajutorul celor de la FC Barcelona. Directorul sportiv al catalanilor, Carles Rexach, s-a arătat foarte încântat de idee şi pe 14 decembrie 2000 s-a întâlnit cu familia Messi la un restaurant pentru a bate palma. Cum nu avea nicio hârtie la îndemână, Rexach i-a oferit primul contract lui Lionel pe un şerveţel pe care acesta şi-a pus semnătura şi care poate fi văzut astăzi de toată lumea în muzeul Barcelonei. Acea bucată de hârtie avea să capete greutatea unui act de naştere al noii ere a fotbalului pe Camp Nou. Messi a ajuns la Barcelona în februarie 2001 şi de aici a început TOTUL …

La celebra academie de campioni a Barcei, La Masia, Lionel a legat o relaţie specială cu Gerard Pique şi Cesc Fabregas, cei mai de seamă reprezentanţi ai Generaţiei ’87 care vor reprezenta nucleul celei mai bune echipe a Barcelonei din toate timpurile. În primul său sezon complet, 2002-2003, Messi a marcat 36 de goluri în 30 de partide şi a fost golgeterul echipei de cadeţi A, care a realizat o triplă fără precedent, campionat-Cupa Spaniei-Cupa Catalunyei. După acel triumf, a primit oferta de a pleca la Arsenal, dar Lionel, spre deosebire de Pique şi Fabregas, care au plecat în Anglia, decide să rămână la Barca.

Pe 16 noiembrie 2003, debutează în prima echipă a Barcelonei sub comanda lui Frank Rijkaard într-un amical cu FC Porto, apoi începe să devină o apariţie tot mai întâlnită la antrenamentele seniorilor. La prima apariţie a lui Messi la pregătirile Barcei, noul star al echipei, Ronaldinho, le-a spus coechipierilor că puştiul va deveni un jucător mai bun chiar decât el însuşi. Brazilianul se împrieteneşte cu Lionel, pe care-l numeşte fratele său mai mic, ajutându-l să se integreze mai repede în prima echipă. Debutul într-un meci oficial se produce pe 16 octombrie 2004 în derby-ul cu Espanyol, când Messi devine cel mai tânăr jucător care apără culorile blaugrana într-o competiţie oficială, la 17 ani, trei luni şi 22 de zile. Primul său gol vine pe 1 mai 2005 într-un meci cu Albacete, în care Ronaldinho îi pasează decisiv, devenind şi cel mai tânăr marcator din istoria Barcei. La finalul sezonului, catalanii cuceresc primul lor titlu în Primera Division după o aşteptare de şase ani.

Pe 24 iunie, chiar în ziua când împlinea 18 ani, Messi primeşte drept cadou din partea clubului primul său contract de profesionist, în care i se fixează o clauză de reziliere de 150 de milioane de euro. Două luni mai târziu, impresionează la Trofeul Gamper în partida cu Juventus, fiind ovaţionat la scenă deschisă de publicul de pe Camp Nou şi atrăgând elogiile lui Fabio Capello, antrenorul italienilor: "Nu am mai văzut în viaţa mea un jucător cu atâta calitate şi personalitate la o vârstă atât de fragedă şi mai ales purtând tricoul greu al unuia dintre cele mai mari cluburi din lume!" Tot în 2005, pe 17 august, debutează în naţionala de seniori a Argentinei într-un amical cu Ungaria, în care este eliminat la doar două minute după ce a intrat pe teren. Arbitrul a considerat că Messi a încercat să lovească cu cotul un adversar care l-a tot ţinut de tricou şi i-a arătat direct cartonaşul roşu! Următorul său meci pentru Argentina, disputat pe 3 septembrie cu Paraguayul, în preliminariile Cupei Mondiale, a fost considerat de Messi drept al doilea său debut pentru naţională. Primul gol l-a reuşit pe 1 martie 2006 într-un alt amical cu Croaţia, iar până în prezent a marcat de 49 de ori în 105 selecţii.

După ce a primit cetăţenia spaniolă pe 26 septembrie 2005, Messi a înscris 8 goluri în cele 25 de meciuri pentru Barca până când o accidentare suferită pe 7 martie 2006 l-a scos din circuit. A revenit pentru finala Champions League cu Arsenal de pe Stade de France, dar nu a fost folosit de Frank Rijkaard în triumful Barcelonei cu 2-1. Pentru asta, a fost atât de dezamăgit încât nici nu a participat la sărbătorirea cuceririi trofeului, lucru pe care avea să-l regrete ulterior. Acest eveniment nu a făcut decât să-l ambiţioneze şi mai tare pe Leo să fie el mereu protagonistul marilor succese ale catalanilor! Juliano Belletti, coechipier cu Messi în acea echipă, l-a descris drept "Pele al generaţiei mele. În fiecare an, voia să devină mai bun, întotdeauna voia mai mult!"

Pe 10 martie 2007, Leo semnează primul său hattrick într-un Clasico cu Real Madrid pe Camp Nou, salvând un egal pentru echipa sa cu golul de 3-3 marcat în ultimul minut. Comparaţiile cu Maradona deveneau tot mai frecvente, iar totul a culminat după un gol înscris în partida din Cupa Regelui cu Getafe, când Messi a primit mingea aproape de centrul terenului şi a pornit într-o cursă infernală, în care a alergat 60 de metri cu balonul la picior, a driblat cinci adversari şi l-a învins pe portar, aşa cum Diego o făcuse în celebrul meci cu Anglia, de la Cupa Mondială din Mexic. Messi nu a copiat doar „el gol imortal” (Golul nemuritor), cum i-au spus argentinienii, dar şi cel marcat cu „mâna lui Dumnezeu”, tot în 1986. Pe 9 iunie, în derby-ul cu Espanyol, Lionel a înscris un gol cu mâna, validat de arbitru! Totuşi, sezonul 2006-2007 avea să fie unul dezamăgitor pentru Messi şi Barcelona, care a fost eliminată din Copa del Rey de Getafe, după ce l-a menajat pe Leo la meciul retur!, şi a ratat titlul în faţa rivalilor de la Real Madrid doar din cauza unui palmares direct nefavorabil. Tot în 2007, Messi ajunge în finala Copei America alături de Argentina, pierdută, însă, cu 1-4 în faţa Braziliei.

După ce a cucerit medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Beijing, Messi a început să devină "Messia" pentru presa spaniolă, care l-a gratulat astfel în urma prestaţiilor sale la superlativ. O dată cu plecarea lui Ronaldinho la AC Milan, noul antrenor al Barcei, Pep Guardiola a gândit tot jocul echipei în jurul lui Leo şi strategia sa nu a dat greş. În 2009, Barcelona a realizat o performanţă unică în fotbalul mondial, cucerind toate cele şase trofee posibile pe care le-a disputat: titlul în La Liga, Copa del Rey (4-1 în finala cu Athletic Bilbao, una dintre reuşite aparţinându-i lui Leo), Champions League (după 2-0 cu Manchester United în finală şi un gol înscris de Messi), Supercupa Spaniei, Supercupa Europei şi Mondialul Cluburilor, unde Messi a înscris golul victoriei în prelungiri în faţa lui Estudiantes La Plata. Pentru toate aceste performanţe, la finalul anului, a fost recompensat cu primul său Balon de Aur. În 2010, Messi a cunoscut şi dezamăgirea unui Mondial în care Argentina a fost eliminată în sferturile de finală de Germania cu un crunt 0-4, dar şi a ratării unei noi finale de Champions League, după ce Barcelona a fost oprită în semifinale de Inter Milano. Totuşi, după ce a cucerit titlul în La Liga, a fost distins cu Balonul de Aur FIFA în noua versiune în care, pe lângă jurnaliştii France Football, mai votează şi selecţionerii şi căpitanii tuturor echipelor naţionale afiliate forului mondial.

2011 a fost încă un an de neuitat pentru Messi şi Barcelona lui Pep, în care gruparea blaugrana a câştigat din nou titlul în Primera Division şi trofeul Champions League, după victoria cu 3-1 în finala de pe Wembley cu Man. United, în care Leo a înscris golul decisiv. Messi şi-a continuat recitalul în marile finale şi în Supercupa Europei cu FC Porto şi la Mondialul Cluburilor, împotriva lui Santos, marcând în fiecare dintre aceste meciuri. Mai mult, el a început să fie văzut şi ca un lider adevărat în naţionala Argentinei, primind şi banderola de căpitan din partea selecţionerului Alejandro Sabella. La finalul lui 2011, se ştia deja care este recompensa pentru prestaţiile sale: un nou Ballon d‘Or. În 2012, a cucerit doar Cupa Spaniei, dar a terminat sezonul cu 50 de goluri în La Liga, record absolut al tuturor timpurilor, iar în toate competiţiile a avut 73 de goluri, depăşind performanţa lui Gerd Muller, de 67 de reuşite într-un sezon competiţional, stabilită în urmă cu patru decenii. „Îmi pare rău pentru cei care se luptă pentru tronul lui Messi, este imposibil să-l detronezi, acest puşti este unic!”, a declarat Pep Guardiola după ce Lionel a devenit şi cel mai prolific jucător din istoria Barcei, în martie 2012, la numai 24 de ani. Pentru toate acestea, câştigă pentru al patrulea an la rând Balonul de Aur, devenit „Balonul de Aur Messi” în folclorul fanilor Barcelonei.

În 2014, Leo a avut un singur obiectiv clar: să aducă Argentinei al treilea titlu mondial şi primul după cel din 1986, cucerit de Maradona. Messi şi-a dus echipa în finala de pe Maracana, fiind ales şi cel mai bun jucător al turneului final din Brazilia, dar nu a putut pune mâna şi pe trofeu întrucât Argentina a pierdut cu 0-1 în faţa Germaniei în prelungiri. Un an mai târziu, Messi a fost din nou la superlativ cu Barcelona: a reuşit tripla campionat-cupă-Champions League, cucerind ulterior şi Supercupa Europei în faţa Sevillei, scor 5-4, cu două goluri ale sale, şi Mondialul Cluburilor, după 3-0 în finala cu River Plate, unde el a deschis scorul. „Messi este un extraterestru care joacă fotbal cu pământenii”, a spus Gianluigi Buffon, portarul lui Juventus, după finala de la Berlin, câştigată de Barcelona cu 3-1. Singurul său of a fost că din nou s-a oprit la un pas de primul trofeu cu naţionala Argentinei, fiind învins în finala Copei America de Chile la lovituri de departajare. Chiar şi aşa, a câştigat detaşat al cincilea Balon de Aur FIFA, stabilind un record absolut în materie.

"Mă distrez ca un copil care se joacă pe stradă. Când nu voi mai simţi această bucurie, din acea zi, nu voi mai juca fotbal" - Lionel Messi