Exclusiv Mariana Tîrcă, mărturie de la Cernobîl. "Unele lucruri ne-au fost băgate în beci, hainele ne-au fost îngropate"

• SuperLiga: Poli Iași - CFR Cluj, duminică, 16:00, DGS 1

• SuperLiga: Gloria Buzău - FCSB, duminică, 20:45, DGS 1

Componentă a grupării Știința Bacău, Mariana Tîrcă avea, în 1986, 23 de ani. Se afla în plină ascensiune cu echipa lui Alexandru Mengoni și Costel Petrea, iar calificarea în finala Cupei Campionilor Europeni valida din nou valoarea handbalului românesc.

Euforia firească generată de o dublă cu Spartak Kiev, trupa titanului Igor Turcin, echipă care domina handbalul european feminin la nivel de club, avea să se transforme însă într-o stare de spaimă violentă. "Am fost expuse radiațiilor atunci", mărturisește Tîrcă, una dintre cele mai mari jucătoare din istoria handbalului. 

În ziua tragediei de la Cernobîl, Mariana Tîrcă și colegele sale aveau să joace prima manșă a dublei cu Spartak, la Kiev, oraș aflat în zonă de risc maxim, situat la doar 110 km de accidentul care se produsese, în acea noapte, în timpul unui test de siguranță. 

Sovieticii secretizaseră totul, deși peste 30 de persoane muriseră pe loc, iar gruparea din Bacău avea să meargă, conform obiceiurilor din sport, la plimbarea din ziua meciului. O energie negativă parcă plutea în oraș. 

Mariana Tîrcă: "Nu era nimeni pe străzile din Kiev, noi am fost expuse atunci"

Atmosfera înspăimântătoare cu un impact emoțional major asupra jucătoarelor e povestită de Mariana Tîrcă. Norul care cuprindea particule radioactive se răspândise deja, iar Kievul se afla în zona de risc maxim. 

"Pe străzile din Kiev era o atmosferă apăsătoare și nu înțelegeam de ce. Nu trecea nimeni. Nici țipenie de om! Noi am fost expuse atunci, dar nu am realizat la acel moment.

Ne-am dat seama că ceva e în neregulă abia în momentul în care am văzut că partida urma să fie condusă de o cuplu de arbitri din Uniunea Sovietică, ceea ce nu era în conformitate cu regulamentul. Arbitrii delegați inițial refuzaseră să mai vină la Kiev", crepețește Tîrcă o fereastră spre anii '80.

Prima manșă a finalei CCE avea să se încheie cu victoria lui Spartak, cu un avantaj fragil, 23-22, dar latura sportivă trecea deja în plan secundar. 

Mariana Tîrcă, mărturie din infernul de la Cernobîl: "Ne-au dus la Iași"

Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora 1:23. Catastrofa a fost cauzaă de o explozie a centralei nucleare din oraşul ucrainean Prîpeat, un oraș părăsit, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată.

Un nor de precipitaţii radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa şi până în estul Americii de Nord, iar în timp, efectele asupra populației au fost năucitoare. 

"Când am revenit în România, lucrurile personale ne-au fost băgate într-un beci, la întuneric, ni le-au dat înapoi după multe săptămâni, îmi amintesc.

Alte lucruri, hainele, au fost îngropate. Ne-au dus la Iași, la un institut și ne-au măsurat gradul de radioactivitate folosindu-se de firele de păr.

Acel control și tot ce se întâmplase ne-a distras puțin de la tensiunea returului. Apoi, după retur, ne-au băgat direct în carantină, am stat mult timp izolate", mai rememorează legendara jucătoare. 

Știința Bacău avea să piardă și returul, 23-29, și, implicit, trofeul pus în joc. 

Mariana Tîrcă, mărturie din infernul de la Cernobîl: "Am trăit cu frică o perioadă"

Între 27 aprilie și 5 mai 1986, 30 de elicoptere militare au zburat pe deasupra reactorului în flăcări. Aparatele de zbor ar fi aruncat 2.400 tone de plumb și 1.800 tone de nisip, dar eforturile au fost în van. 

Demersul chiar a agravat starea pentru că sub aceste materiale temperatura din reactor a crescut, la fel ca și cantitatea de radiații eliberată. Echipele de intervenție au reușit să controleze focul și emisiile radioactive abia pe 6 mai. 

"Am trăit cu frică o perioadă, eram tinere. Dacă inițial, când eram în Kiev, nu am conștientizat adevărata dimensiune a problemei, pe urmă am înțeles exact cum afecta întreaga omenire. Mereu îmi aduc aminte de acea perioadă", mai face Mariana Tîrcă o ultimă incursiune în calendarul anului 1986. 

Cum a fost reflectată în România catastrofa nucleară

În România, țară aflată sub papucul de dictator al lui Nicolae Ceaușescu, informația a fost prezentată de la puțin spre deloc. Agenția Rompres difuza abia pe 1 mai 1986 știrea centrată pe mesajul: "Sub președinția tovarașului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, s-a analizat situația creată ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din zona Kiev. (...)

Potrivit informării, Comandamentul central de supraveghere și control al calității mediului înconjurător a raportat că, din măsurătorile efectuate pe teritoriul țării, s-a constatat că, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai a.c., au apărut unele creșteri ale radioactivitătii în nord-estul țării". 

Conform unui raport din 2016 al organizației Greenpeace, care militează pentru protejarea mediului, pădurile din zonele din jurul centralei nucleare ar fi devenit adevărate depozite de substanțe radioactive ce nu pot fi neutralizate.

Aceste păduri „vor reprezenta un risc pentru populație în deceniile și chiar secolele ce urmează”, mai subliniau realizatorii raportului publicat în urmă cu patru ani. 

Efecte devastatoare: cantitatea substanțelor radioactive răspândite, mai mare de 400 de ori decât cele împrăștiate de bomba de la Hiroshima 

Ţările care au fost afectate cel mai mult de catastrofă au fost Ucraina, Belarus şi Rusia. Aproximativ 8,4 milioane de locuitori din cele trei state au fost expuşi la radiaţii, iar 336.000 de persoane au fost evacuate. Belarus a fost cel mai afectat stat din punct de vedere meteorologic, deoarece 60% dintre precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul său.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat că dezastrul de la Cernobîl a cauzat în jur de 30.000 de decese. Mai bine de 7 milioane de oameni au fost expuşi radiaţiilor!

Praful radioactiv cauzat de accidentul nuclear ar fi ajuns în Estul Europei şi chiar în Statele Unite ale Americii. Explozia a eliberat de 400 de ori mai mult praf radioactiv decât bomba de la Hiroshima, din 1945.

Mariana Tîrcă: "Vreau să văd oameni care iubesc sportul"

Stângacea care a jucat în carieră nu numai inter dreapta și centru, ci și extremă dreapta, a strâns 335 de partide pentru echipa națională și a marcat 2.043 de goluri,  o medie de 6,09 goluri pe meci. 

Mariana Tîrcă e câștigătoare a Cupei Campionilor Europeni cu Podravka Koprivnica, dublă finalistă a Ligii Campionilor, are în palmares 14 titluri de campioană națională și e cetățean de onoare în Făgăraș, Brașov și Koprivnica.

Stabilită în Brașov, orașul despre care se spune că are cel mai curat aer din România, Mariana Tîrcă respiră pentru handbal, marea ei iubire. "Eu am noroc că stau la casă cu curte, dar abia aștept să treacă această pandemie. Și vreau să se însănătoșească toată lumea, dar și tot sportul românesc. Vreau să văd oameni care trăiesc pentru sport, care iubesc sportul". 

Ca antrenoare, Tîrcă a cucerit două titluri în Liga Națională, cu Vâlcea și Rulmentul Brașov, a jucat două finale de Cupa Cupelor și a câștigat Challenge Cup.

Născută în Făgăraș, Mariana Tîrcă a avut mereu ochi în privința tinerelor talente și a promovat jucătoare precum Cristina Neagu, Oana Manea, Adina Meiroșu, Ada Nechita, Patricia Vizitiu, Denisa Dedu, Andreea Pricopi sau pe fiica ei, Sorina Tîrcă, una dintre cele mai valoroase handbaliste din noul val. 

Etichete: handbal , stiinta bacau , mariana tirca , explozie , cernobil , dezastrul de la cernobil

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News