”Despre dubla măsura în tenisul de înaltă performanță. Cazurile de dopaj Simona Halep, Iga Swiatek și Yannik Sinner”

• Champions League: Rapid - CSM București, sâmbătă, 19:00, DGS 1

• Preliminarii CM 2026: Cehia - Insulele Feroe, sâmbătă, 21:45, DGS 1

Chiar dacă dubla câștigătoare de Grand Slam a rămas cu o suspendare de 9 luni, iar deciziile WTA au forțat-o, în cele din urmă, pe sportivă să se retragă din tenis, sentința dată de judecători la Lausanne este interpretată drept o victorie. 

Pe lângă informațiile oferite în emisiune, Bogdan Stoica a întocmit și o scrisoare deschisă amplă, în care pune în oglindă modul în care ITIA, WADA și Sports Resolutions și chiar WTA a procedat în trei cazuri de dopaj: Simona Halep, Yannik Sinner și Iga Swiatek.

Scrisoarea deschisă a avocatului Simonei Halep despre ”Despre dubla măsura în tenis-ul de înaltă performanță. Cazurile de dopaj Simona Halep, Iga Swiatek și Yannik Sinner”

”Citesc și recitesc de câteva săptămâni Decizia Sports Resolutions din 19 August 2024 în cazul Jannik Sinner, Decizia ITIA (International Tennis Integrity Agency) din 27 Noiembrie 2024 în cazul Igăi Swiatek, comunicatele de presă ale ITIA și documentele asociate acestora. În paralel, rememorez firul evenimentelor din dosarul de dopaj al Simonei Halep, calvarul pe care a trebuit să îl trăiască vreme de aproape un an și jumătate pentru a-și dovedi nevinovăția, ostilitatea și agresivitatea nenecesare, incredibile și iraționale ale ITIA și ale experților desemnați de ITIA la adresa Simonei Halep și a experților Simonei Halep.

Comparând cele 3 dosare de dopaj, mă domină un sentiment de deznădejde și de frustrare în raport de abordarea atât de diferită a ITIA în cazul Simonei Halep în raport de cazurile Igăi Swiatek și a lui Yannik Sinner. E vorba în toate cele 3 cazuri de jucători de tenis la cel mai înalt nivel (toți trei câștigători de GS, foști sau actuali nr. 1 mondial, cu cariere remarcabile), de evenimente și proceduri întâmplate la intervale de timp foarte scurte unul după celălalt, dar care au beneficiat totuși de un tratament atât de diferit din partea ITIA, WADA și Sports Resolutions, tratament care nu poate fi cu siguranță explicat obiectiv.

Dar să încercăm să înțelegem mai bine faptele și să le comparăm.

Fiecare dintre cei 3 sportivi a fost depistat pozitiv la substanțe interzise nespecifice – Roxadustat (Simona Halep), Trimetazidina (Iga Swiatek) și Clostebol (Yannik Sinner). Particularitatea substanțelor nespecifice este aceea că detectarea prezenței lor în sistemul/organismul sportivului, oricât ar fi de redusă, de neînsemnată, și indiferent după cum ar fi putut sau nu să ajute în vreun fel la performanțele sportive ale atletului, va atrage în mod obligatoriu suspendarea atletului de către ITIA pentru durata maximă de 4 ani.

Citește și:
Simona Halep a făcut un simplu gest, iar WTA i-a trimis imediat hârtia: ”E ceva incredibil”

În toate cele 3 cazuri, concentrația de substanță interzisă descoperită în probele sportivilor a fost la un nivel extrem de redus, ceea ce sugera din start scenariul unei contaminări și se îndepărta semnificativ de ipoteza unui caz de dopaj clasic.

De menționat totuși aici că, în cazul substanțelor nespecifice, laboratoarele WADA nu realizează teste cantitative, ci calitative – acest lucru înseamnă că rezultatele testelor sunt valide în ceea ce privește detectarea substanței interzise în sistemul sportivului, dar nu pot fi considerate probe irefragabile în ceea ce privește nivelul concentrației de substanță interzisă din proba analizată chiar dacă o asemenea concentrație oferă o referință rezonabilă pentru analiza dosarului. Acesta este un element extrem de important și ar trebui să aibă ca efect faptul că respectiva concentrație, de vreme ce nu este detectată în mod științific corect, nu trebuie luată în considerare în actul de acuzare a sportivului decât în subsidiar și, chiar și atunci, cu mari rezerve.

Simona Halep a fost depistată pozitiv cu Roxadustat ca urmare a unei probe prelevate la data de 29 august 2022 după meciul pierdut la US Open, iar ITIA a emis decizia de suspendare provizorie la data de 7 Octombrie 2022. Simona fusese testată și cu 3 zile înainte de testul pozitiv, pe 26 august 2022, iar respectivele probe de sânge și urină fuseseră negative atât la Roxadustat, cât și la orice altă substanță interzisă. Multiplele testări de după testul pozitiv din 29 August au fost toate negative.

Ar mai fi de menționat, poate, că nivelul de Roxadustat descoperit în proba pozitivă de urină era atât de redus încât, fără să fi putut să o ajute în vreun fel din punct de vedere sportiv, indica în mod clar posibilitatea unei contaminări – experții au concluzionat ulterior că ingerarea o singură dată a unei singure pastile cu Roxadustat ar fi condus la o concentrație de peste 10 mii de ori mai mare decât cea descoperită în proba pozitivă a Simonei Halep.

Ceva se întamplase între testul negativ din 26 august și cel pozitiv din 29 august, și Simona trebuia să afle ce anume. Descoperirea sursei contaminării este un element central în apărarea în asemenea cazuri. Au fost analizate toate scenariile posibile, au fost făcute teste de păr care au confirmat ipoteza contaminării, au fost testate toate medicamentele și suplimentele alimentare folosite de Simona în perioada respectivă. Testele realizate de 2 dintre cele mai reputate cabinete de toxicologie din lume au confirmat că sursa probei pozitive fusese un supliment de colagen contaminat cu Roxadustat, supliment ce fusese ingerat de Simona doar pe parcursul a 4 zile, chiar în perioada testului pozitiv, ulterior unei decizii neinspirate a staff-ului Simonei de a înlocui suplimentele pe care le lua de multă vreme cu unele noi. Sursa contaminării a fost confirmată și de replicarea scenariului de contaminare prin intermediul unui voluntar care a consumat același supliment generând proba pozitivă de urină la Roxadustat, similară probei Simonei din data de 29 august 2022.

În prima parte a lunii Decembrie 2022, după mai bine de 2 luni de teste și analize, echipa Simonei anunța ITIA că a descoperit sursa contaminării, transmitea acesteia rapoartele de expertiză ale experților care confirmau contaminarea, se oferea să furnizeze toate și orice informații relevante privind procedurile derulate și se oferea să discute despre o suspendare în linie cu un scenariu de contaminare.
ITIA a refuzat însă o discuție deschisă în sensul celor de mai sus, a invocat necesitatea propriilor teste asupra produselor contaminate, a refuzat reuniuni comune ale experților ITIA cu experții care făcuseră testele produselor respective pentru urgentarea unui deznodământ, a cerut să analizeze produsele contaminate în laboratoarele proprii și, ulterior, a invocat vremea rea din Salt Lake City, necesitatea participării personalului laboratorului SMRTL la reuniuni profesionale, etc pentru ca, în final, după mai bine de o lună, să informeze că propriile teste asupra produselor respective nu ar fi confirmat contaminarea cu Roxadustat.

Citește și:
“Senzația oricărui condamnat”. Cum a primit Simona Halep vestea reducerii suspendării pentru dopaj

Cel puțin ciudat, după acest episod, Simona Halep a fost anunțată că au apărut niște probleme potențiale la pașaportul său biologic. Deși până la finalul anului 2022, experții care analizau probele din pașaportul biologic al Simonei Halep în mod anonim (fără să cunoască indentitatea atletului) nu identificaseră probleme, în debutul anului 2023, aceiași experți și-au schimbat opinia, chiar dacă datele analizate erau aceleași cu cele analizate anterior. Ulterior, în cadrul audierilor de la Sports Resolutions, experții au confirmat că schimbarea opiniei lor intervenise după ce (în mod cel puțin total nedeontologic) fuseseră informați de experții ITIA în legătură cu identitatea atletului. Schimbarea opiniei lor în likely doping a intervenit în următoarele 24 de ore de la acea informare, conducând la o a doua suspendare pentru încălcarea regulilor antidoping.

Multiplele încercări ale echipei Simonei de a stabili o judecată rapidă în fața așa-numitului tribunal independent Sports Resolution s-au izbit de la fel de multe tergiversări din partea ITIA în ciuda faptului că, în asemenea proceduri, cei care cer și au nevoie în mod natural de timp sunt cei care se apără, nu cei care acuză. S-a adăugat indulgența cel puțin discutabilă a Sports Resolutions în fața unor asemenea tergiversări. De altfel, atitudinea Sports Resolution este reflectată cel mai bine de faptul că, după multiple insistențe, a acceptat să stabilească audierile în fața sa la câteva luni bune de la momentul ultimului act de acuzare emis de ITIA și, mai ales, de faptul că a avut nevoie de 3 luni de la data audierilor ca să ia o decizie în acest dosar.

În cazul Igăi Swiatek, testul pozitiv la Trimetazidină a fost făcut în data de 12 August 2024 și rezultatul testului și suspendarea provizorie i-au fost comunicate pe 12 Septembrie 2024. Swiatek a răspuns scrisorii ITIA pe 22 septembrie 2024, afirmând că trebuie să fie vorba de o contaminare, căci, la acel moment, nu știa care ar fi putut să fie sursa probei sale pozitive. Abia pe data de 26 Septembrie 2024, seara – la peste zile de la data transmiterii suspendării provizorii, a revenit menționând că sursa probei pozitive este o pastilă cu melatonină. De vineri, 27 septembrie, până luni, 30 septembrie, SMRLT – același laborator din Salt Lake City folosit de ITIA, care în cazul Simonei Halep avusese nevoie de o lună ca să răspundă la mesaje, să primeasca mostre și să facă teste, a confirmat că e dispus să facă analiza pastilelor cu melatonină și pe 4 octombrie confirmase deja că a detectat substanța interzisă în pastile!!!! Incredibilă mostră de eficiență – a reușit să facă în numai 10 zile ceea ce o echipă întreagă de specialiști nu reusise să facă în cazul Simonei Halep decât în 2-3 luni.

În cazul Simonei Halep, SMRLT a avut nevoie de săptămâni să facă aceste analize și a refuzat ca expertul independent care detectase și demonstrase contaminarea cu Roxadustat a colagenului să meargă la Salt Lake City să facă analiza împreună cu experții ITIA (i.e. detectarea substanței interzise în colagen a fost realizată pe baza unei metode particulare date fiind caracteristicile tehnice ale colagenului). În cazul Igăi Swiatek au făcut totul pe repede înainte. ITIA a informat chiar că ar fi intervenit la producătorul pastilelor de melatonină. În mod miraculos, în aceeași zi de 4 octombrie 2024, președintele așa-numitului tribunal independent, văzând poziția clară a ITIA în favoarea sportivei, a decis suspendarea deciziei inițiale a ITIA de sancționare a Igăi Swiatek. De reținut că decizia Președintelui Sports Resolutions intervenise la 22 de zile de la data comunicării deciziei de suspendare provizorie.

Nici vorbă să mai fie analizate, nici atunci și nici mai târziu, circumstanțele particulare ale contaminării, corespondența dintre concentrația de substanță activă interzisă în pastila de melatonină și concentrația de substanță interzisă descoperită în proba pozitivă a Igăi Swiatek. Nicio opoziție din partea ITIA, ci doar suport pentru atlet.

Yannik Sinner a fost depistat pozitiv la Clostebol (substanță nespecifică) la 2 teste succesive de urină în datele de 10 Martie 2024 (în timpul participării la BNP Paribas Open) și 18 Martie 2024 (înainte de participarea sa la Miami Open, turneu pe care l-a câștigat după ce testase pozitiv în prealabil / Sinner a câștigat în aceleași condiții și Cincinnati Open).

Citește și:
Fără milă! ”ITIA ceruse 6 sau chiar 8 ani de suspendare!”

Sinner și echipa lui au afirmat că cele 2 probe pozitive cu Clostebol au avut ca sursă contaminarea realizată prin intermediul contactului fizic cu fizioterapeutul Giacomo Naldi. În esență, în dimineața zilei de 3 Martie 2024, Naldi s-ar fi rănit/tăiat la degetul mic al mâinii stângi folosind un cuter/bisturiu cu care trata calusurile de la picioarele jucătorului. Rana sângera așa încât Naldi ar fi aplicat pe deget un bandaj pe care l-a pastrat vreme de 2 zile, până la data de 5 martie 2024, când a început să își trateze rana cu Trofodermin, un spray care conține ca ingredient declarat Clostebol (altfel spus, nu este vorba de o contaminare a spray-ului, ci acesta conține chiar această substanță, ea fiind clar indicată și în prospectul produsului). Tratamentul cu Trofodermin a fost realizat la recomandarea lui Umberto Ferrara, antrenorul de fitness al lui Sinner. Ferrara a declarat că l-ar fi avertizat pe Naldi să nu folosească spray-ul în preajma lui Sinner, dar declarațiile lui au fost infirmate ulterior de Naldi prin declarațiile date chiar către ITIA.

Conform declaraților lui Naldi, spray-ul ar fi fost folosit în fiecare dimineață între zilele de 5 și 13 Martie 2024, timp în care Naldi i-ar fi făcut zilnic masaj lui Sinner. Drept urmare, contaminarea s-ar fi produs prin contactul degetului mic al mâinii fizioterapeutului Naldi cu pielea lui Sinner care ar fi absorbit spray-ul, inclusiv substanța interzisă Clostebol. Dincolo de caracterul verosimil sau neverosimil din punct de vedere științific al acestor explicații, atât ITIA, cât și experții consultați de ITIA, dar mai ales Sports Resolutions au ignorat complet faptul că, chiar potrivit declarațiilor lui Naldi și Ferara, spray-ul a fost folosit doar între zilele de 5 și 13 Martie 2024, deci nu și în ultimele 5 zile înainte de ultima probă pozitivă care a fost recoltată în data de 18 martie 2024. Nici ITIA, nici WADA și nici Sports Resolutions nu au găsit nimic ciudat în faptul că în perioada 2019 – 2023, nu mai puțin de 38 de sportivi, toți italieni, au fost descoperiți pozitivi la Clostebol.

ITIA a comunicat lui Sinner deciziile de suspendare provizorie în datele de 4 Aprilie și, respectiv, 17 Aprilie 2024. Suspendările au operat însă doar între datele de 4 și 5 aprilie și, respectiv 17 și 20 aprilie 2024, căci deciziile de sancționare au fost suspendate de Președintele Sports Resolutions în datele de 5 aprilie (în mai putin de 24 de ore de la comunicarea suspendării), respectiv în 2 zile lucrătoare de la comunicarea celei de a doua suspendări). În decizia sa, Președintele Sports Resolutions ar fi fost satisfăcut confortabil de dovezile necontestate furnizate de jucător, de declarația de laborator..... Incredibilă mobilizare a echipei lui Sinner – să faci toate acestea în câteva ore după ce ai primit decizia de suspendare și, mult mai important decât orice, să înțelegi imediat cum ai devenit pozitiv și să furnizezi informații atât de veridice, credibile încât să convingi Președintele Sports Resolutions să suspende deciziile ITIA!?

Potrivit procedurii, ITIA a emis o decizie unică de acuzare pentru ambele probe pozitive, în data de 30 Mai 2024. În data de 19 Iunie, Sinner a răspuns la acuzații cu explicații și a cerut o soluționare a cazului în baza No Fault or Negligence sau, alternativ, No Significant Fault or Negligence.

Printre lucrurile care șochează, revăzând cele 3 cazuri, este dubla măsură a ITIA și a experților săi în derularea procedurilor, în aprecierea probelor și în formularea acuzațiilor în cele 3 cazuri. Nu trebuie să fii expert ca să înțelegi aceste lucruri, căci ele se văd de departe cu ochiul liber. Dovadă este și faptul că, deși vorbim de lucruri foarte tehnice, publicul larg și mediul jucătorilor profesioniști de tenis este cel puțin contrariat de modalitatea și abordarea atât de diferite în care s-au derulat procedurile în cazurile Swiatek și Sinner comparativ cu cazul Halep.

Voi încerca să dau doar câteva exemple ale tratamentului complet diferit aplicat în cele 3 cazuri.

În ciuda prevederilor foarte clare ale regulamentului TADP care impun publicitatea obligatorie a deciziilor de sancționare provizorie ale atleților, în cazurile Swiatek și Sinner, ITIA a decis să țină sub tăcere cazurile de dopaj până la momentul final al emiterii deciziei de sancționare reduse (Swiatek) și al pronunțării hotărârii Sports Resolutions (Sinner). Confruntată cu opinii contrare din partea publicului și a presei, doamna Karen Moorhouse, CEO al ITIA, a declarat că, de vreme ce suspendarea provizorie a Igăi Swiatek fusese apelată de atletă în 10 zile de la data emiterii deciziei de sancționare și acest apel fusese admis, în linie cu regulile TADP, suspendarea nu a fost dezvăluită public.

Explicația oferită de oficialul ITIA este în evidentă contradicție cu prevederile TADP invocate de dna. Moorhouse chiar pentru a justifica lipsa de transparență și tratamentul dual aplicat. Astfel, potrivit art. 7.12.10 din TADP Rules, odată ce o Suspendare Provizorie a intrat în vigoare: (a) În cazul în care Jucătorul care a fost Suspendat Provizoriu este un Minor, Persoană Protejată sau Atlet Recreațional, ITIA poate anunța public Suspendarea Provizorie dacă consideră că este proporțională cu faptele și circumstanțele cazului. (b) În toate celelalte cazuri, ITIA va anunța public Suspendarea Provizorie.

Situația este cu atât mai gravă cu cât explicația falsă vine chiar de la cel mai înalt oficial al ITIA, oficial care ar trebui să vegheze chiar la stricta aplicare a regulamentului TADP. De altfel, în cazul Sinner, dna. Moorhouse nici măcar nu s-a mai ostenit să ofere vreo explicație pentru decizia de a ține departe de public cele 2 hotărâri ITIA de suspendare provizorie. Ce să înțelegem de aici – că în măsura în care procedurile în cazurile Swiatek și Sinner ar fi durat 2 ani, ITIA nu trebuia să anunțe public că au fost găsiți pozitivi și să îi lase să participe la competiții în toată această perioadă?

Cred că nu greșim dacă spunem că lipsa publicității acestor cazuri este nedreaptă atât pentru întreaga comunitate a tenisului profesionist, cât și pentru publicul larg, cel care umple arenele turneelor de tenis, crează audiență televiziunilor și întreține vizibilitatea sponsorilor acestor evenimente. Ca exemplu, în timpul cât dosarele lor de doping au fost administrate, iar publicul nu a avut cunoștință de ele, atât Swiatek, cât și Sinner au participat la turnee și s-au comportat ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, au putut să rămână în forma fizică și psihică care să le permită să își continue cariera la un înalt nivel, au putut să își păstreze aranjamentele comerciale cu sponsorii și partenerii lor, au putut să excludă daunele multiple pe care le-ar fi suferit în cazul în care publicul larg ar fi aflat despre problemele lor cu dosarele de doping. Mai mult, Jannik Sinner a reușit chiar să câștige turnee importante în această perioadă, și ambii au reușit să câștige puncte și să rămână în fruntea ierarhiei ATP și WTA. Toate acestea sunt lucruri de care Simona Halep și alți atleți în situația ei nu au putut să se bucure.

În cazul Simonei Halep, ITIA a cheltuit bugete uriașe încercând să construiască actele de acuzare împotriva sa. De la angajarea unei mari firme de avocați de la Londra, care a lucrat în echipe de 3-5 avocați vreme de peste un an, la contractarea serviciilor unor experți WADA din mai multe colțuri ale lumii, al căror rol a fost să susțină actul de acuzare până la limita absurdului și să ducă discuțiile tehnice până la limita ridicolului, totul a fost orientat către a o distruge pe Simona Halep. Abordarea ITIA a fost, însă, complet diferită în cazurile Swiatek și Sinner, unde ITIA nu numai că nu a făcut niciun fel de opoziție la cererile atleților de suspendare a sancțiunilor provizorii, ci chiar le-a susținut. În cazul Halep, ITIA s-a opus tuturor cererilor de suspendare a sancțiunilor provizorii, s-a opus constant stabilirii unor termene de judecată cât mai scurte și a încercat să folosească orice argumente procedurale pentru a întârzia cât mai mult audierile finale în aceste dosare ca și cum ITIA ar fi fost în poziția de apărare, și nu în aceea de acuzator.

Dacă în cazul Halep, în ciuda explicațiilor oferite și a multiplelor rapoarte ale experților privind contaminarea colagenului, ITIA a ales să conteste însăși contaminarea, atât în faza pre-arbirală, cât și în faza arbitrală, în cazurile Swiatek și Sinner, ITIA nu numai că a acceptat fără comentarii explicațiile celor 2 așa cum acestea au fost formulate, dar nici măcar nu s-a străduit să le combată în vreun fel. Poziția ITIA în cazul Sinner în fața Sports Resolutions este una cu adevărat rușinoasă pentru sportul curat în general și pentru sportul de elită în special, căci ea nu reprezintă decât o formă de apărare indirectă a acestuia, și nu una de acuzare. Practic, ITIA nu a făcut altceva decât să ofere Sports Resolutions un ghid de interpretare a lucrurilor care nu putea duce decât la exonerarea totală a acestuia de orice fel de răspundere.

În cazurile Sinner și Swiatek, ITIA nu a mai ridicat deloc problema corespondenței matematice a concentrației de substanță interzisă descoperită în proba pozitivă cu concentrația de Clostebol din spray-ul folosit de Naldi și concentrația care s-ar fi putut transfera prin pielea lui Sinner, respectiv cu concentrația de Trimetazidină din pastila de melatonină cu concentrația de substanță interzisă descoperita în proba Igăi Swiatek. Tot astfel, nu a contestat caracterul complet neverosimil al contaminării lui Sinner pentru a doua probă pozitivă din 18 Martie 2024 în condițiile în care Naldi, chiar potrivit declarațiilor sale, nu mai folosise spray-ul în ultimele 5 zile înainte de probă. ITIA nu a mai cerut rapoarte de expertiză de la experți, ci doar opinii generale cu privire la plauzabilitatea generală a contaminării fără ca experții să ia în considerare datele particulare ale cazurilor.

Cât despre WADA, aceasta pare că a fost complet inexistentă în dosarul Swiatek și inexistentă până în apel în cazul Sinner. În ceea ce privește apelul în cazul Sinner, dată fiind modalitatea în care acesta s-a finalizat – prin înțelegerea părților, implicarea WADA pare cel mult decorativă.

La rândul său, Sports Resolutions nu a considerat necesar să asculte experții (aceștia nu au fost prezenți în niciun fel la audierile lui Sinner). Aceștia nu au fost intrebați nimic nici de tribunal, nici de ITIA și nici de WADA. Tot astfel, niciun martor nu a fost reascultat în cadrul procedurii în fața Sports Resolutions.

Dacă în cazul de pașaport biologic al Simonei Halep, ITIA și experții săi au decis să informeze experții care analizau dosarul în legătură cu identitatea Simonei Halep (cu efectul că aceștia și-au schimbat subit opinia în likely doping), în cazul Sinner nu i-au informat în legătură cu identitatea acestuia și nici nu le-au cerut veritabile rapoarte de expertiză, ci doar opinii generale privind plauzibilitatea în abstract a scenariilor de contaminare (de altfel, unul dintre experți a fost probabil numit de echipa Sinner, fiind și italian). Nu le-au cerut să analizeze concentrațiile substanței interzise și nici alte date.

În cazul de pașaport biologic al Simonei Halep, acuzarea ITIA s-a bazat în mod covârșitor pe o analiză de sânge prelevată de laboratorul WADA de la București, analiză care a avut nevoie de aproape o zi între momentul recoltării și cel al ajungerii în laborator, iar temperatura la care fusese menținută în această perioadă ieșea din standardele minimale ale WADA!!! Pe de altă parte, aceeași ITIA a făcut tot ce a putut pentru a exclude din analiza pașaportului analizele de sânge făcute în vederea unei operații private a Simonei Halep de cel mai important lanț de clinici medicale private din România, probă care, odată luată în considerare, ar fi exclus orice fel de formă de acuzație în materia pașaportului biologic. Și acest lucru se întampla în condițiile în care (i) aparatul pe care clinica privată analizase proba de sânge era același cu cel folosit de laboratorul WADA; (ii) proba fusese analizată imediat după recoltare chiar în incinta clinicii în condiții de siguranță și acuratețe mult peste cele în care laboratorul WADA de la București realizase proba pe care se baza acuzarea, (iii) aparatele clinicii private erau calibrate mult mai des decât cele ale WADA, iar (iv) clinicii private nu îi fusese retrasă niciodată acreditarea, așa cum se întâmplase cu laboratorul WADA de la București. În mod cu totul incredibil, Sports Resolutions a acceptat solicitarea ITIA de excludere a acelei probe din analiza pașaportului biologic și a decis menținerea sancțiunii de 4 ani pentru Simona Halep în ciuda evidenței lucrurilor. Din fericire, toate aceste chestiuni au fost infirmate ulterior de TAS Lausanne în apel.

Dacă în cazurile Swiatek și Sinner, ITIA folosește din proprie inițiativă logica deductivă, spunând că nivelul de concentrație mic descoperit în probă sugerează contaminarea, în cazul Simonei Halep, deși premisele erau aceleași, ITIA și experții săi au facut multiple rapoarte și s-au luptat luni de zile să demonstreze că nu există concordanță matematică între concentrația descoperită în probă și concentrația din colagen, în condițiile în care ei înșiși confirmau pe de altă parte că probele pozitive erau calitative și cantitative. În fapt, în cazurile Swiatek și Sinner, ITIA nici măcar nu s-a mai obosit să analizeze aceste lucruri, ci a acceptat direct explicațiile celor 2.

La fel de frustrantă este abordarea cu dubla masură de către ITIA și a gradului de vinovăție a sportivilor. În cazul Simonei Halep, ITIA a făcut eforturi uriașe să demonstreze că vinovăția atletei este maximă, a invocat faptul ca atleta ar fi trebuit să știe că suplimentele sunt periculoase, a ignorat în mare măsură faptul că echipa Simonei Halep (profesioniști care lucrează într-una dintre cele mari academii de tenis din lume) îi recomandase schimbarea suplimentelor și că Simona întrebase de mai multe ori dacă acestea sunt sigure și, în final, a cerut suspendarea pe mai mult decât termenul standard de 4 ani. Pe de altă parte, în cazul Swiatek, ITIA însăși a apreciat că aceasta nu are o vină reală căci melatonina ingerată, deși este un supliment alimentar în lume, în Polonia aceasta este considerată un medicament și, deci, gradul de vinovăție ar fi mult mai redus dat fiind că șansele unui medicament de a fi contaminat sunt mult mai mici decât în cazul suplimentelor.

Argumentația ITIA nu are însă o logică solidă. Pe de o parte, deși pastilele cu melatonină ingerate constant în ultimii ani de Swiatek sunt considerate medicamente în Polonia, Swiatek nu a avut TUE (Therapeutic Use Exemption) pentru ele și nici nu le-a raportat în fișa pe care toți atleții o completeză cu ocazia recoltării probelor. Pe de altă parte, dacă considerăm că melatonina este un supliment alimentar, atunci situația este identică cu cea a Simonei Halep căci vorbim de un supliment contaminat. Cât despre faptul că gradul de vinovăție ar fi mai redus pentru că recomandarea de a ingera melatonină a venit de la un medic sau membru al echipei, aceasta a contat mult în cazul Swiatek spre deosebire de cazul Halep. Nu trebuie să fii un mare specialist ca să înțelegi că Simona Halep nu ar fi putut să aibă vreo vină de vreme ce produsul ingerat nu era un medicament, nu avea înscris pe el o indicație că ar conține Roxadustat, iar ea a urmat indicațiile echipei sale de profesioniști. Cum spuneam, însă, Simona și-a asumat chiar și în aceste condiții faptul că urmează să primească o suspendare și s-a oferit să discute acest lucru cu ITIA, fiind însă refuzată. Daca considerăm că ambele sunt suplimente alimentare în lume, au evident același regim și nu ar trebui să existe nicio diferențiere de tratament la analiza gradului de culpă al atletului. Dacă considerăm ca melatonina este un medicament (pentru că ar fi tratată ca un medicament în Polonia), de ce Swiatek nu a avut TUE și de ce nu l-a trecut nici măcar pe lista de produse consumate pentru care nu era nevoie de TUE. Cum ar putea, deci, să fie nivelul de culpă al Igăi Swiatek mai redus decât cel al Simonei Halep?

Mult mai fragrant, în cazul Sinner, ITIA a considerat că atletul nu are nicio vină, oferind Sports Resolutions un adevărat ghid de interpretare care ducea către exonerarea completă de răspunderea a sportivului. Astfel, în cazul Sinner, spray-ul folosit nu reprezintă cu siguranță un medicament de vreme ce se vinde liber către oricine în farmaciile din Italia. Este deci un supliment sau un OTC. Pe de altă parte, pe spray-ul respectiv se menționează în mod expres prezența Clostebol în compoziție, iar dl. Ferrara a declarat că știa de caracterul periculos al acestuia de vreme ce i-ar fi și spus lui Naldi să nu îl folosească în preajma lui Sinner.

La rândul său, Sinner știa despre rana lui Naldi și, pe baza unor simple verificări de bun simț și a unei minime diligențe, echipa lui Sinner putea anticipa că, odată folosit spray-ul de către Naldi, atletul se expunea unor riscuri. În aceste condiții, cum ar putea fi nivelul de culpă al lui Sinner sub cel al lui Halep, căci aceasta nu știa și nici nu avea cum să știe de contaminarea colagenului cu Roxadustat (doar teste super detaliate au scos la iveală prezența Roxadustat în colagen). Practic, întreaga analiză a gradului de vinovăție a lui Sinner din cuprinsul hotărârii Sports Resolutions este doar o pleadorie neconvingătoare în favoarea lui Sinner și a echipei sale. Ce uimește, însă, cel mai tare este că ITIA nu a făcut niciun fel de atac aici, ci doar un soi de apărare indirectă a lui Sinner, acceptând practic absolut toate explicațiile lui Sinner fără să își pună niciun fel de altă problemă.

Una peste alta, citind toate aceste documente și făcând comparație, nu pot decât să constat dubla masură cu care ITIA, Sports Resolutions și WADA au înțeles să trateze aceste cazuri. O adevărată pată pe obrazul sportului de înaltă performanță, în general, și a tenisului, în special.

Rămân, însă, multe întrebări la care se așteaptă răspunsuri – cine plătește pentru distrugerea finalului de carieră al Simonei Halep, un atlet de top exemplar care nu a avut altă vină decât că a consumat 4 zile un supliment alimentar despre care nu avea cum să știe că putea fi contaminat cu o substanță interzisă și care este unanim acceptat, nu i-a adus și nu putea să îi aducă niciun fel de avantaj în activitatea sportivă. Cine plătește pentru suferințele morale la care a fost supusă vreme de un an și jumătate, pentru pierderea locului în clasamentul WTA și, drept urmare, pentru excluderea artificială din tenisul mare la final de carieră, pentru pierderea partenerilor săi comerciali, pentru suferința cauzată familiei sale și unei întregi comunități, pentru ieșirea din acest sport într-un mod care e departe de a fi în ton cu cariera sa.

Reamintesc aici că apelul declarat de Simona Halep la TAS Laussane a fost admis și că această instanță, constatând că e un caz de contaminare, că nu poate fi vorba și nu a fost vorba niciodată despre încălcarea regulilor la pașaport biologic, a redus sancțiunea Simonei Halep la 9 luni. Va fi contribuit potențial la menținerea unei sancțiuni semnificative și faptul că anularea în integralitate a suspendării (așa cum credem că se dorea de majoritatea arbitrilor) ar fi determinat un adevărat cutremur la nivelul ITIA, o instituție care, prin abordarea și comportamentul său, a dovedit că este o instituție a dublului standard, o instituție care nu este orientată către aflarea adevărului, ci către exerciții de imagine pentru justificarea bugetelor anuale de 17-18 milioane USD. În sfârșit, în lumina modalității în care ITIA și Sports Resolutions au tratat cazurile Swiatek și Sinner, probabil că soluția TAS Lausanne în dosarul Simonei Halep ar fi fost una de exonerare completă de orice vină dacă aceste cazuri Sinner și Swiatek ar fi fost făcute publice înainte de pronunțarea instanței de la Lausanne.

În final, câteva cuvinte și despre WTA, unul dintre membrii ITIA, și implicarea sa în intregul sistem antidoping. În primul rând, lipsa de reacție a WTA față de cazurile Swiatek și Sinner (inclusiv față de lipsa de transparență și de comunicare în aceste dosare) și prin raportare la cazul Halep nu poate fi interpretată decât ca o achiesare la modalitatea de acțiune a ITIA, la dublul standard pe care aceasta din urma îl practică în activitatea sa. În general, când e vorba de responsabilitate, cel mai simplu lucru cu putință este să spui că nu e treaba ta, că nu te poți implica, etc. Este cazul WTA, care nu a luat niciun fel de atitudine nici în ceea ce privește abordarea cu dubla masură a ITIA, și nici în ceea ce privește efectele acestor acțiuni.

Și cel mai elocvent exemplu este lipsa de reacție a WTA în ceea ce privește efectele hotărârii arbitrale ale TAS în cazul Halep. Cum această instanță a redus sancțiunea Simonei Halep la 9 luni, începând cu data 7 octombrie 2022, ea a expirat la 6 iulie 2023, dată în funcție de care, privind retrospectiv, Simona Halep și-ar fi reluat activitatea de pe locul 54 WTA. O asemenea clasare i-ar fi permis o cu totul altă revenire în tenisul mare. WTA a refuzat modificarea regulii astfel încât să fie posibilă acordarea retroactivă a punctelor către Halep – o regulă nedreaptă, căci ea echivalează practic cu condamnarea pe nedrept la mult mai mult decât a stabilit TAS și privarea tot astfel de drepturile atletului în cauză. WTA nu a considerat oportun să comenteze cererea Simonei Halep și, de fapt, e departe de a fi clar dacă WTA chiar dorea să inițieze modificarea regulamentelor astfel încât asemenea cazuri să nu mai fie tratate astfel. În schimb, a sugerat că modificarea regulii nu a fost posibilă dată fiind opoziția Consiliului Jucătoarelor WTA la schimbarea acestei reguli.

Pe de altă parte, în decembrie 2024, când Simona Halep, plină de amărăciune și dezamăgire pentru tot ce i s-a întâmplat, a dat un share unei postări a unui terț care lista membrii Comitetului Jucătoarelor în contextul unui comentariu privind refuzul de schimbare a regulii amintite, WTA s-a grăbit să trimită imediat Simonei Halep o notificare scrisă în care o acuza de încălcarea a regulamentelor WTA pe motiv că acestea interzic jucătoarelor comentariile publice care afectează reputația WTA și a celor asociați WTA. Nu fusese vorba de niciun comentariu, ci doar de o apreciere a unui comentariu făcut de un terț. Incredibilă dovadă de cinism din partea WTA”, se arata în scrisoare.

Citește și:
De ce Simona Halep și Iga Swiatek au primit pedepse diferite în cazurile de dopaj. ITIA a venit cu explicații

Video cu emisiunea Digi Sport Special în care a fost prezent Bogdan Stoica, unul dintre avocații Simonei Halep

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Etichete: bogdan stoica , simona halep suspendata , simona halep tas , cazul simona halep

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News