Exclusiv "Am rămas izolați, ne-au păzit jandarmii!" Când Țiriac, Năstase și Dron s-au ascuns de furia mulțimii

• SuperLiga: Sepsi - Buzău, vineri, 17:30, DGS 1

• SuperLiga: Farul - Oțelul, vineri, 20:30, DGS 1

Farmecul tenisului e dat și de atmosfera din tribune, de forfota din tribune, de aplauzele sacadate sau de comunicarea dintre arbitrul de scaun și fanii care mai exagerează uneori. În 2021 pare să se reintre, treptat-treptat, în sfera normalității, iar șefii de la Wimbledon au anunțat deja un prim scenariu. 

Contactat de digisport.ro, Sever Dron, stabilit în Franța, fost antrenor al Virginiei Ruzici și al lui Henri Leconte, a povestit episod impresionant din semifinala de Cupa Davis pe care tricolorii o câștigau în Brazilia, în urmă cu 50 de ani. Mai în glumă mai în serios, Dron spune că a simțit ce înseamnă izolarea. Nu a stat 14 zile precum câțiva jucători din Melbourne, dar a petrecut câteva ore la vestiare. 

Domnule Dron, cum reacționează un sportiv după o perioadă de izolare? La ce capitole se vede cel mai mult perioada de inactivitate? mental sau fizic?
Un sportiv când este izolat va avea repercusiuni pe plan mental, pentru că nu poate fi în focul concurenței directe și va trebui să își găsească o liniște sufletească să fie « Zen » și pregătit pentru orice eventualitate. Eu și colegii mei din echipa de Cupa Davis am trăit o experiență de "izolare" forțată în 1971... Altfel de izolare... Când Cupa Davis producea o atmosferă senzațională.

Dron, Țiriac și Năstase s-au antrenat în Cotroceni pentru a rezista iureșului brazilian. "La pregătire, la Progresul, au fost invitati studenți care făceau zgomote fără întrerupere!"

Un meci din deplasare, bănuiesc.
Astăzi Cupa Davis nu poate să mai producă aceste fenomene și mă gândesc cu simpatie la miile de suporteri care susțineau echipa noastră în meciurile de acasă, făcându-ne să ne simțim mândri că suntem români și că tenisul ne-a propulsat în prima linie. O să-ți povestesc ceva din curioasa și frumoasa țară din America de Sud unde Crucea Sudului înlocuiește Carul Mare pe cerul albastru și unde samba și fotbalul sunt regina și regele de neînlocuit.

Vorbiți de meciul cu Brazilia?
Da, cu o întâlnire mai înainte, Brazilia lui Koch și Mandarino producea surpriza și elimina Cehia lui Kodes. Se pare că brazilienii și-au găsit dintr-o dată și alți idoli de pentru că arenele unde se jucau meciurile erau pline de suporteri, fani care se manifestau cu mult zgomot, ca la un meci de fotbal. Noi eram preveniți și antrenamentele premergătoare de pe arena Progresul au fost făcute în consecință. La pregătire au fost invitati studenți care făceau zgomote fără întrerupere! În acest fel zgomotele au devenit o motivație suplimentară pentru noi.

Sever Dron: "Eram izolați la hotel, era imposibil de ieșit pe stradă fără să fim abordați!" Brazilienii le-au dat românilor alt tip de mingi. Dron a sesizat detaliul la un antrenament

Cum v-au primit gazdele?
Noi eram izolați la hotel pentru că era imposibil de ieși în stradă fără să fim abordați tot timpul. La primul antrenament, pe un teren alăturat Centralului, din întâmplare a venit o minge lovită greșit de un jucător brazilian. Eu mă pregăteam să le-o trimit înapoi, fiind admonestat de domnul Ștefan Georgescu, căpitanul nostru. "Lasă-i să vină să și-o caute ei! Ce, ești copilul lor de mingi!?", mi-a zis dânsul.

Și cum ați reacționat?
Am aruncat totuși o privire scurtă asupra mingii și, spre surprinderea mea, am văzut inscripția "Brazilian New Balls"! Culmea, căci pe mingile noastre de antrenament scria "Brazilian Balls" fără mențiunea "New". Erau, într-adevăr, mingi diferite cu presiune diferită, deci cu sărituri diferite. Bineînțeles că am cerut aceleași mingi de antrenament.

Fanii brazilieni s-au dezlănțuit în tribune, românii și-au făcut scut din rachete și au fost păziți de jandarmi. Ion Țiriac, către colegii săi: "La rachete, băieți!"

A influențat calitatea mingilor cursul jocului?
Partida a fost foarte strâns disputată și s-a ajuns la meciul decisiv: Mandarino împotriva lui Țiriac. Ion s-a impus prin calitățile lui de luptător și prin voință nu numai împotriva lui Mandarino, dar și împotriva galeriei care s-a dezlănțuit împotriva echipei noastre. "La rachete, băieți", l-am auzit strigând pe Ion și am început să le folosim ca un scut împotriva multiplelor obiecte care se aruncau din tribune împotriva noastră. Zgomotul asurzitor al tobelor care jucau 'batucada'.

Ați ieșit cu bine din ambuscadă?
Cu chiu, cu vai, am ajuns la vestiar unde am rămas izolați o bună bucată de timp, păziți de jandarmi până când lucrurile s-au liniștit. Dar România era în finala Cupei Davis împotriva S.U.A, prima țară după Cortina de Fier care a reușit această performanță. Această întâmplare mi-a permis să cunosc mai bine caracterul poporului brazilian care ducea totul spre exces. Ca exemplu, se pare că atunci când echipa lor de fotbal a pierdut un meci la un campionat mondial de fotbal contra Portugaliei lui Eusebio, brazilienii nu au cumpărat pâine timp de trei zile pentru că brutăriile erau făcute de portughezi!

Cu ce ați rămas după acea partidă?
Cu o experiență de neuitat, pe care le-o povestesc de multe ori și elevilor mei de la Academia de tenis Sever Dron din București. Atunci am aflat și că faimoasa statuie de la Rio de Janeiro (n.r.: Statuia lui Iisus) avea o conotație românească căci capul ei a fost conceput de un sculptor român originar din Galați, Gheorghe Leonida (n.r.: 1892-1942). 

Etichete: ion tiriac , cupa davis , jandarmi , ilie nastase , brazilia romania , sever dron

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News