Ranieri, editorialistul: ”Noi nu visăm”. Articol emoționant scris de antrenorul lui Leicester
07.04.2016, 09:45Cu șase etape înaintea finalului de sezon în Premier League, Leicester nu mai e o surpriză. Cele șapte puncte avans ale liderului din Anglia o fac favorită cert la primul titlu din istoria micuțului club de pe King Power Stadium.
SuperLiga: Botoșani - Poli Iași, luni, 17:30, DGS 1
SuperLiga: UTA Arad - Univ. Craiova, luni, 20:30, DGS 1
Antrenorul Claudio Ranieri a povestit, într-un editorial publicat în ”The Players Tribune”, cum a ajuns Leicester unde e astăzi și care e secretul micuței echipe care anul trecut a evitat în ultimul moment retrogradarea.
Ranieri a dovedit că e la fel de talentat la scris precum e în antrenorat și la fel de inspirat cu cuvintele cum e și în deciziile tehnico-tactice.
”Îmi amintesc prima întâlnire cu președintele, când am ajuns la Leicester City astă-vară. Mi-a zis atunci: ”Claudio, asta e foarte important pentru club. E foarte important pentru noi să rămânem în Premier League. Trebuie să fim fără emoții”.
Replica mea a fost: ”Ok, sigur. O să muncim din greu la antrenamente și vom încerca să reușim asta”.
Patruzeci de puncte. Acesta era obiectivul. Atât ne trebuia pentru a rămâne în prima ligă, pentru a le oferi fanilor încă un sezon de fotbal de Premier League.
Pe atunci, nici nu visam că voi deschide ziarul pe 4 aprilie și o să văd Leicester în fruntea clasamentului, cu 69 de puncte. Anul trecut, în aceeași zi, echipa era pe ultimul loc.
Incredibil.
Am 64 de ani, așa că nu prea ies din casă. Soția mea e cu mine de 40 de ani, așa că, în zilele libere, încerc să petrec cât mai mult timp cu ea. Mai ieșim pe lângă lacul din apropierea casei sau, dacă ne simțim aventurieri, ne uităm la un film. Dar, în ultima vreme, a ajuns și la mine rumoarea din întreaga lume. Este imposibil să o ignori. Am auzit că avem niște suporteri noi chiar în America.
Vouă, vă spun: ”Bine ați venit în club. Suntem fericiți să vă avem. Vreau să iubiți felul în care jucăm fotbal și vreau să îmi iubiți jucătorii, pentru că aventura lor este incredibilă”.
Poate că deja ați auzit numele lor. Jucători care erau considerați prea mici sau prea lenți pentru cluburi mari. N'Golo Kante. Jamie Vardy. Wes Morgan. Danny Drinkwater. Riyad Mahrez. Când am ajuns aici, în prima zi de antrenament, și am văzut calitatea acestor jucători, am știut cât de buni pot deveni.
Ei bine, am știut că avem șansa de a supraviețui în Premier League.
Jucătorul ăsta, Kante, alerga atât de mult încât credeam că are ascuns un set de baterii în șort. Niciodată nu se oprea din alergat la antrenamente.
A trebuit să-i spun: ”Hey, N'Golo, las-o mai moale. Las-o mai ușor. Nu fugi chiar după fiecare minge, ok?”. El îmi răspundea: ”Da, șefu'. Da. Ok”.
Zece secunde mai târziu, mă uitam la el și deja alerga iar.
I-am zis: ”Într-o zi o să te văd dând o centrare și tot vei finaliza faza cu o lovitură de cap”.
E incredibil, dar el nu e singurul nostru atu. Sunt atât de multe încât mi-e greu să le numesc în acest sezon incredibil.
Jamie Vardy, de exemplu. Ăsta nu e un fotbalist. Ăsta e un cal fantastic. Are nevoia de a fi liber pe teren. I-am zis: ”Ești liber să te miști cum și pe unde vrei tu, dar trebuie să ne ajuți atunci când pierdem mingea. E tot ce îți cer. Dacă începi să presezi adversarul, toți coechipierii te vor urma”.
Înaintea primului meci al sezonului, le-am zis jucătorilor: ”Vreau să jucați pentru coechipieri. Suntem o echipă mică, deci trebuie să luptăm din toată inima, cu tot sufletul. Nu mă interesează numele adversarului. Tot ceea ce vreau e ca voi să luptați. Dacă sunt mai buni ca noi, ok, felicitări. Dar trebuie SĂ NE ARATE că sunt mai buni ca noi”.
A fost o energie fantastică în Leicester din prima zi. De la președinte la jucători, la staff, la fani. A fost incredibil ce am simțit. Pe King Power Stadium, era o energie incredibilă.
Cântă fanii noștri doar când avem mingea? Oh, nu, nu, nu. Când suntem sub presiune, fanii ne înțeleg chinul și cântă din toți rărunchii. Ei înțeleg complexitatea acestui joc, iar când jucătorii suferă ei sunt foarte foarte aproape de noi.
Am început sezonul foarte bine. Dar obiectivul nostru, repet, era să salvăm clubul de la retrogradare. Primele nouă meciuri, câștigam, dar primeam prea multe goluri. Trebuia să înscriem 2 sau 3 goluri pentru a câștiga fiecare meci. Mă îngrijora treaba asta.
Înaintea fiecărui meci, spuneam: ”Haideți, băieți. Niciun gol primit astăzi”.
Nu am reușit să nu primim goluri. Am încercat totul.
Așa că, în cele din urmă, înaintea meciului cu Crystal Palace, am spus: ”Haideți, băieți, haideți. Vă dau câte o pizza dacă nu luăm gol astăzi”.
Bineînțeles, băieții mei au reușit să nu primească gol cu Crystal Palace. 1-0.
Așa că m-am ținut de cuvânt și mi-am dus jucătorii la Peter Pizzeria în Leicester City Square. Dar am avut o surpriză pentru ei când am ajuns acolo. Le-am spus: ”Trebuie să munciți pentru tot. Trebuie să vă faceți singuri și pizza”.
Așa că ne-am dus în bucătărie, cu aluat, brânză și sos. Ne-am făcut singuri pizza. A fost foarte bună chiar. Am mâncat multe felii. Ce pot să spun? Sunt un italian. Iubesc pizza și pastele.
Acum, avem o mulțime de meciuri fără gol primit. O duzină, după acea pizza, mai exact. Cred că nu e o coincidență.
Mai avem șase meciuri și trebuie să continuăm să luptăm cu toată inima și din tot sufletul. Acesta e un club mic, care arată lumii că se pot obține lucruri mari prin atitudine și determinare. 26 de jucători. 26 de minți diferite. Dar o singură inimă.
Acum câțiva ani, mulți din acești jucători erau în ligile inferioare. Vardy muncea în fabrică, Kante era în divizia a treia franceză, Mahrez era în a patra ligă din Franța.
Acum, luptăm pentru titlu. Fanii lui Leicester cu care mă întâlnesc pe stradă îmi spun că trăiesc un vis. Dar eu le spun: ”Ok, visați voi pentru noi. Noi nu visăm. Noi doar muncim din greu”.
Indiferent ce se va întâmpla la finalul acestui sezon, cred că povestea noastră e importantă pentru fanii fotbalului din toată lumea. Le dă speranțe tinerilor jucători cărora li s-a spus că nu sunt suficient de buni.
Acum își pot spune: ”Cum ajung și eu un fotbalist de top? Dacă Vardy a putut, dacă Kante a putut, poate pot și eu”.
Ce îți trebuie pentu asta?
Un nume mare? Nu.
Un contract mare? Nu.
Ai nevoie doar de o minte deschisă, o inimă deschisă, o baterie încărcată și să alergi liber.
Cine știe, poate la finalul sezonului vom avea două petreceri cu pizza, nu doar una”, a scris Claudio Ranieri în editorialul său, intitulat ”Noi nu visăm”.
Etichete: premier league , anglia , titlu , leicester , claudio ranieri , editorial , antrenor italian , noi nu visam , articol , scriitor
Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News
Rezultate parțiale în timp real ale alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, primul tur de...