Rapid 1923> Mondial 2014. Pentru noi. Pentru o zi
25.06.2014, 15:18
Italia acasă, Grecia trece de Coasta de Fildeş şi mai are în drumul spre sferturi doar Costa Rica...Sau invers? Costa de Fildeş şi Coasta Rica. Ce noroc pe greci şi ce alibi pentru Piţurcă! Hai să încetăm să ne mai gândim la ce-ar fi fost dacă şi să vedem ce este. Îmi îngădui să iau o pauză de la maratonul mondial.
Au aprins torţele...
Imaginile sutelor de fani rapidişti care „au dat foc” Dâmboviţei au făcut înconjurul României şi declaraţia asta superbă de iubire va depăşi, sunt sigur, graniţele . Cartierul bucureştean, Regie, a trăit cel mai spontan miez de noapte, datorită celor care se încăpăţânează să creadă şi care în bezna în care foşti patroni şi conducători au cufundat clubul aprind torţe şi cântă „1923 s-a născut un mit...”.
Povestea merge mai departe. Pentru asta trebuie să existe mai mult decât spirit şi gesturi simbolice. Nopţii ăsteia de pe Pasajul Basarab trebuie să îi urmeze zile, ani de zile în care acest brand să fie valorificat şi în care Rapid să redevină un reper pentru fotbalul românesc. E nevoie de o strategie clară şi coerentă, de investiţii, de recredibilizare, de susţinere financiară. Planul trebuie să fie pe termen lung. Frumos ar fi ca peste nouă ani, la centenar, giuleştenii să aibă din nou forţa de a se lupta pentru titlu, pentru Cupe.
...dar nu îşi unesc forţele
Rând pe rând trebuie eliminate necunoscutele, suspiciunile, disensiunile. Din afară se vede că toţi cei care îşi mai recunosc statutul de rapidist sunt blazaţi, frustraţi, supăraţi pe ei înşişi, pe ai lor, pe sistem, pe viaţă. E un moment greu, poate cel mai greu în istoria de 91 de ani, dar pentru a fi depăşit fanii trebuie să vină în număr cât mai mare la stadion, să îşi facă abonamente ori să îşi plătească biletul, galeria să înceteze să fie dezbinată şi manipulată, vectorii de imagine Rada, Manea, Şumudică, Stanciu, Iencsi să lase micile răfuieli personale deoparte şi împreună să iasă la liman. E nevoie de o voce puternică de om care ştie ce şi cum spune care să apară în faţă şi să lămurească statutul juridic şi situaţia financiară. Numai aşa se poate găsi un investitor sau un grup de investitori care să vrea să construiască.
Legende urbane marca Giuleşti
Miza nu e încă un sezon în Liga I. Pentru a mă exprima plastic, Rapid are cancer, dar nu e ca şi cum azi în 2014 cu tratament şi recuperare nu poate fi depăşit acest moment. Pentru a o face e nevoie să accepţi situaţia, să recunoşti şi să respecţi boala şi abia apoi să lupţi cu ea.
În plan metaforic, Rapid e nemuritor. Am văzut asta într-o altă noapte de vară. Din timp în timp generaţii care moştenesc rapidismul crează momente memorabile care se constituie în punţi peste timp...Un soi de legende urbane despre care toată lumea vorbeşte şi pe care toată lumea le apreciază făţiş sau mormăit.Torţe pe Dâmboviţa, Mincea Geamgiul, trompeta lui Tudorică, Republicii arhiplin în B, Ploieşti-Bucureşti pe jos şi multe altele. La multe astfel de momente înainte Rapidului şi rapidiştilor!
