Miki din Victoriei, prințesă în Silicon Valley

Alta în locul ei s-ar fi resemnat. Ar fi acceptat totul ca pe un dat implacabil și s-ar fi refugiat într-o carieră în învățământ, tot are doctorat, sau poate ar fi încercat în antrenorat. V-o închipuiți calmă și liniștită cum o știm în dialog cu elevii, adversarii, oficialii și spectatorii?! Ar fi povestit din când în când ce ar fi putut să facă în tenis dacă nu ar fi fost ghinionul, dacă nu ar fi avut atătea accidentări. Nu și ea. Mihaela și-a provocat destinul și a început să-i returneze loviturile pe care a încercat să i le dea. Mai întâi timid, șovăielnic și apoi din ce in ce mai hotărît.

Iar într-o noapte de august fata din Victoriei a triumfat colosal. Și-a spulberat deopotrivă temerile, îndoielile și adversara. A presărat magie peste o poveste oricum fabuloasă. 6-1, 6-0 cu Sakari, dar senzația e că și în fața unui robot proiectat de capacitățile din Silicon Valley tot Miki a noastră ar fi câștigat. Nu a fost vorba doar de geniu, ci și de sentimente, de emoție, de a suferi, a crede și a reuși. Ceea ce face în fiecare punct și în fiecare game ea a încetat demult să fie o lecție de tenis. Este una de viață.

O ascult acum la final cu trofeul în mână. La fel de naturală, modestă și simpatică. Traindu-și visul. Un vis pe care și l-a construit și în care a crezut. La un moment numai ea și a ei, dar pe care azi îl împărtășește cu noi toți.