Faliment

Am ajuns să privim imagini cu bucuria albanezilor pe străzile din Tirana. Sadiku ne executase într-o noapte istorică pentru ei, cu complicitatea alor noştri. Groaznice şi sugestive nume proprii. Nici Tătăruşanu, ori Chiricheş nu ne sunt mai dragi azi şi acum. Naţionala şi-a arătat iar limitele şi a dezamăgit. Nu mai e o ştire.

Pâlpâiri, execuţii sporadice, câte un hei rup venit din nicăieri. Am trăit fotbalistic la alibi, bazându-ne pe hazard. Cu h mic. Cel cu H mare e la belgieni. De fapt toate naţionalele prezente la Euro au măcar câte un fotbalist. Cu F mare sau mic.

Au pentru că au investit în acest sport, în infrastructura lui. Au pentru că au avut o strategie. Au pentru că au cultivat plăcerea de a juca. Au pentru că au dezvoltat automatisme şi relaţii de joc. Au pentru că au ales un selecţioner pentru cea mai importantă echipă a naţiunii.

Noi nu am avut şi nu avem nimic din toate astea. Suntem campioni doar la improvizaţii, la ciupeală, la inconsistenţă.

Am permanentizat soluţia de avarie, uitându-l pe Iordănescu pe banca naţionalei. Firească în context gluma cu autocarul nostru la Euro. „Lasă motorul pornit şi semnalizarea pornită că nu stăm mult!”.

Sunt multe de spus...despre cum a gândit antrenorul campania, despre nenumăratele scandaluri inutile create şi alimentate la lot, despre felul cum a făcut selecţia, despre cum a alcătuit echipa la fiecare dintre cele trei jocuri.

Vine peste noi o altă campanie. Şi suntem ca de obicei nepregătiţi, nu avem repere şi nu ştim încotro. La nivel de echipe de club lucrurile sunt mai disperate ca oricând. Faliment e un cuvânt care revine obsesiv. Şi, ironia sorţii, în tot corul ăsta de vaiete, lamentări, acuze cel mai clar se disting vocile celor care au condus zeci de ani acest fotbal ajuns acum suspendat deasupra hăului. Cer demisii şi capete. Ei, care nu şi-au asumat niciodată nimic. Noi, ceilalţi, privim neputincioşi. Dar nu de pe margine. Ci din mijlocul dezastrului. Luaţi pe sus şi aruncaţi în vâltoare, precum viiturile care paralizează o parte din ţară. Alea sunt adevăratele probleme...