De la xenofobie la sexism. Cine e Kolinda Kitarovic, cel mai popular fan al Croației la Cupa Mondială

• SuperLiga: Poli Iași - FCSB, luni, 20:00, DGS 1

• SuperLiga: UTA Arad - Botoșani, luni, 17:00, DGS 1

Președinta Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic a devenit cel mai popular fan al echipei naționale la Cupa Mondială. Îmbrăcată în culorile naționalei și făcând gesturi entuziaste, cam "neprotocolare", Kitarovic s-a transformat în unul dintre cele mai carismatice personaje de la Cupa Mondială din Rusia.

Așa cum și Guvernul croat a confirmat, pe parcursul șederii sale în Rusia, ea și-a suportat din propriul salariu toate cheltuielile, de la biletele de avion până la cazare și la biletele de meci în zona VIP. Ba mai mult, la unele meciuri, ea a stat chiar în sector cu fanii.

Dintre toate meciurile disputate de naționala Croației la Cupa Mondială, Kitarovic a ratat doar unul, cel împotriva Angliei, dar și atunci a fost cu un motiv bine întemeiat, și anume acela că a trebuit să se deplaseze în Belgia, la summit-ul NATO, organism internațional în cadrul căruia Kitarovic a lucrat mai mulți ani înainte de a se lansa în cursa pentru peședinția țării. În timpul summit-ului, Kolinda le-a oferit chiar și câte un tricou al naționalei lui Donald Trump și Theresei May.

La finala Cupei Mondiale, Franța - Croația, Kitarovic a ieșit din nou în evidență prin gesturile sale de bucurie din tribună, dar și prin cele de la festivitatea de premiere, când a intrat în gura presei internaționale după ce "tandrețurile" sale față de președintele Franței, Emmanuel Macron, au fost considerate nepotrivite. Acum, după ce a trecut febra Cupei Mondiale, imaginea sa a devenit aceea a celei mai influente personalități din politica actuală a statului croat.

BBC i-a făcut o caracterizare amplă șefei statului croat. În vârstă de 50 de ani, Kitarovic vorbește fluent 4 limbi străine, iar din 2015 a devenit prima femeie-șef de stat din istoria Croației. Înainte de a intra în politică, Kitarovic a studiat un an în Statele Unite ale Americii, iar apoi a revenit în țară, unde a absolvit facultatea de litere, cu specializările literatură engleză și spaniolă. Apoi a început să lucreze ca și consultant al ministrului croat al științei și tehnologiei. A urmat un masterat în diplomație și relații internaționale, iar apoi a fost timp de trei ani consul al ambasadei Croației în Canada. În 2000 a revenit în Croația și a devenit ministru al afacerilor străine și al integrării europene. Iar apoi s-a întors în Statele Unite ca ambasador. Acolo a și început primul scandal în care a fost implicată, atunci când soțul ei a folosit mașinile oficiale ale ambasadei în scop privat. A urmat apoi funcția de deputat-secretar al diplomației publice în cadrul NATO. După ce și-a dat doctoratul în științe politice la Universitatea din Zagreb, a urmat intrarea în cursa pentru alegerile prezidențiale.

Comportamentul ei de la CM, unde a fost ca un adevărat suporter, a fost interpretat ca o apropiere mai mare față de partidele de dreapta. De fapt, experții susțin că ea și-a crescut astfel popularitatea, iar în ceea ce privește alegerile prezidențiale de anul viitor, nu va avea nicio problemă în a obține un nou mandat, totul fiind descris ca "un act pre-electoral".

Convingerile sale politice și ale partidului său, Uniunea Democrată, sunt unele conservatoare și împotriva imigrării, de unde și catalogarea sa drept xenofobă de către organizațiile pentru drepturile omului din Croația, dar și de Uniunea Europeană. În plus, ar fi apărut și o fotografie care o înfățișa cu un steag de "origine nazistă" în momentul în care susținea politica anti-imigraționistă, conform BBC. Potrivit aceleiași surse, șeful statului a propus și niște legi dure, pentru a-i pedepsi pe cei care oferă ajutor umanitar sau de orice fel imigranților.

În 2015, în momentul în care criza imigranților a fost la apogeu, liderul croat a fost chiar și mai radical în comparație chiar cu atitudinea Guvernului, iar la un moment dat chiar a susținut că țara sa ar trebui să folosească și Armata pentru a-și proteja granițele.

"Ca dovadă a profilului său tradiționalist, e mult mai preocupată de croații care au emigrat din propria țară decât față de imigranți, care sunt mult mai puțini", a spus Dejan Jovic, profesor de științe politice la Universitatea din Zagreb.

"Ea crede că poporul croat este prea pesimist, iar în consecință, vrea să profite de succesul avut de echipa națională de fotbal pentru a înlocui atmosfera pesimistă cu una optimistă", a explicat Jovic.

"Totuși, fiind de partea forțelor naționaliste și uneori sexiste ale societății, acest fapt nu a încurajat liberalizarea societății croate, ceea ce era parte a ascensiunii țării spre Uniunea Europeană (înainte de 2013)", a concluzionat  Jovic.

Conform analiștilor politici, semnalele recente trimise de Kitarovic pot fi interpretate ca o mostră a aspirațiilor sale de a deveni adevăratul lider al Croației în 2020, ca prim-ministru.

Etichete: cm 2018 , finala cm 2018 , franta croatia , kolinda kitarovic , kitarovic macron , finala franta-croatia 4-2 , kiratovic croatia

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News