Florentin Petre, interviu din suflet la 45 de ani. "Am făcut totul din pasiune, nu m-am gândit la bani!" Momentul Maldini

• SuperLiga: Botoșani - Poli Iași, luni, 17:30, DGS 1

• SuperLiga: UTA Arad - Univ. Craiova, luni, 20:30, DGS 1

Florentin Petre împlinește azi 45 de ani. Fostul mare jucător de la Dinamo și de la echipa națională e acum antrenor la Dacia Unirea Brăila, în Liga a treia. 

Pare că nu s-a oprit vreodată din cursa sa. Aleargă și acum către o linie de finiș imaginară. Își pune ținte înalte de această dată în cariera de antrenor. Bucuriile mărunte l-au întărit și a știut mereu că adevărata înfrângere e renunțarea la visuri. Nu l-a oprit nimeni și nimic din călătoria sa în fotbalul românesc. 

A dat dovadă de constanță și a inspirat prin felul în care și-a dat și inima pe teren. Spune că a fost crescut într-un spirit de luptă pe care ar vrea să-l aibă și sportivii de azi. Nu a ars vreo etapă a carierei și știe care sunt factorii pentru ca un tânăr să se impună și într-o echipă înțesată de jucători cu experiență.

A lucrat cu antrenori mari la Dinamo și la prima reprezentativă, juca titular la Euro, la doar 24 de ani, într-o echipă cu Hagi, Lupescu, Belodedici, Munteanu, Gâlcă și a apăsat pedala ambiției la timpul potrivit. 

La mulți ani, Florentin! Ce mai faci?
Sunt bine, îmi doresc să fim sănătoși eu și familia mea, cred că ăsta e cel mai important lucru și pe lângă asta mă bucur foarte tare că încep munca, îmi continui meseria. Pe 20 ianuarie încep pregătirea. În primul rând sunt foarte încântat că antrenez o echipă cu o istorie foarte mare în fotbalul românesc, mâine-poimâne se fac 102 ani de când s-a înființat clubul. Am avut, ca peste tot în România, greutăți foarte mari pentru că știm că fără bani n-ai cum să faci performanță, dar eu n-am cedat niciodată, am fost crescut și educat în spiritul ăsta de luptă, să nu cedez. 

E principiul pe care nu l-ai abandonat în carieră, "să nu cedezi vreodată"?
Așa am pățit și la Suceava, așa am pățit și la Brăila. La Suceava mi s-a spus că nu vor să mai rămână în Liga a doua, vor să meargă în Liga a treia. Am jucat până la final cu copii și de-aia s-a și retrogradat. Aici la fel am pățit. Am jucat cu foarte mulți copii, am căzut în Liga 3, ne-am organizat, am adus lângă noi oamenii de la Consiliul Județean pentru că fără banii de la CJ nu cred că mai exista echipa. Am și un grup de copii foarte buni, niște jucători pe care mă bazez și în perioada următoare.

Zi-mi ceva ce te-a mulțumit în 2020!
Suntem pe primul loc în grupă, cu cele mai multe goluri marcate din cele 100 de echipe din Liga 3, cu un buget foarte, foarte mic. 

• Dacia Unirea Brăila e lider în Seria a doua din Liga 3, cu 22 de puncte după 10 etape. Echipa lui Florentin Petre a marcat 32 de goluri și a primit 10.
• Pe 13 martie, în etapa a 11-a, echipa lui Florentin Petre va juca în deplasare cu Petrolul Ianca

Galerie Foto

Florentin Petre, la 45 de ani: "Încă sunt la munca de jos, dar cu siguranță voi ajunge și la o echipă mare"

În ce etapă a carierei de antrenor consideri că te afli?
Încă sunt la munca de jos, dar cu siguranță voi ajunge și la o echipă bună, unde să am buget mare ca să pot antrenez exact așa cum vreau eu, dar acum la Brăila, încă avem probleme. Mă refer că aș fi vrut să avem un buget mare ca să ne putem permite orice, dar suntem puternici și cu banii pe care-i primim de la Consiliul Județean, cu ce să mai strângem din stângă și din dreapta, de la oameni care vor să ne ajute, sper din toată inima să ne îndeplinim obiectivul. 

Aveai și o funcție cândva în Ștefan cel Mare. Erai și scouter, dar erai și PR la Dinamo. 
A fost frumos atunci, toate lucrurile pe care le-am căpătat în viață m-au crescut și m-au educat pentru aceste momente și într-adevăr e foarte greu. Oamenii puternici nu se lasă niciodată, iar cei care-și doresc din toată inimă să ajungă mari muncesc și trag de ei zi de zi. Nu contează ce condiții au. 

• 3 titluri, patru Cupe și o Supercupă cu Dinamo a cucerit Petre în Ștefan cel Mare
• Un titlu și o Supercupă a Bulgariei a cucerit Petre cu CSKA Sofia
• 52 de selecții și șase goluri a strâns la națională
• A jucat la Euro 2000 și Euro 2008

Florentin Petre, la 45 de ani: "În tot ceea ce am făcut nu m-am gândit niciodată la bani, am făcut din pasiune, din dorința asta nebună de a face performanță"

Roland Nagy îmi spunea într-un interviu pentru digisport.ro că ai fost adversarul care ți-a dat cele mai mari bătăi de cap. Îți spunea Speedy Gonzalez. 
Da, am mizat și pe viteză... În tot ceea ce am făcut nu m-am gândit niciodată la bani, am făcut totul din pasiune, din dorința asta nebună de a face performanță și de a reuși în viață. Apoi au venit și banii, au venit și lucrurile normale pe care ți le dă Dumnezeu în momentul în care-ți respecți meseria. 

Care e cea mai mare bogăție a ta?
Familia. Copiii, soția, mama, toți cei care mă înconjoară, prietenii. Am foarte puțini, mi-au rămas foarte puțini prieteni, dar pe aceia îi apreciez și le mulțumesc pentru că sunt alături de mine în fiecare moment.

Drumurile vă despart?
Da, drumurile ne despart. Nu sunt mulți, nici atunci nu aveam mulți, dar uite că am rămas cei din generația noastră, cei din generația de dinainte de noi, încă există acel respect între noi și respect subliniat mai ales în momentele în care te vezi după mulți ani, când trec anii peste noi, există plăcerea aia de a ne vedea. 

Florentin Petre, la 45 de ani: "Am avut un ideal de mic, transmis de cei din familia mea. Nici n-am murit de foame, dar nici nu am exagerat din alte puncte de vedere"

Spuneai mai demult, într-un interviu, că abia așteptai să prinzi pe vremea lui Ceaușescu cele două ore de program la televizorul alb-negru, iar timpul liber ți-l canalizai pentru sport. Azi există o plasă de tentații și zeci de variante de petrecere a timpului liber pentru cei care vor să devină sportivi. Îi ajută sau îi trage înapoi asta?
Depinde de foarte mult de cum îți organizezi viața de zi cu zi. Le poți face pe toate la turație maximă dacă știi ceea ce-ți dorești peste ani. Eu așa am fost structurat, învățat de mic, cu ideal de mic, de către familia mea. Au fost oameni foarte bine crescuți, fără bani, fără lux și alte lucruri care să le permită să mă țină în puf. Nici n-am murit de foame, dar nici nu am exagerat din alte puncte de vedere.

Dar m-au crescut foarte frumos și ăsta a fost visul meu. Le-am spus că o să ajung fotbalist și am ajuns. Chiar dacă erau tentații, chiar dacă era o anumită perioadă a vieții. Că a fost pe timpul lui Ceaușescu sau că a fost după 1989, și-acum un fotbalist adevărat, un copil care vrea să devină fotbalist poate să ajungă fără nicio problemă dacă știe cum să-și organizeze timpul și viața de zi cu zi. 

Te-am întrebat asta pentru că voiam să ajung la un prag important din carieră. Momentul în care faci trecerea către un nou nivel. Și te întreb asta pentru că ai parcurs pașii firești de la juniori la naționala de tineret, de la naționala de tineret către prima reprezentativă. Te ia puțin valul și tinzi să uiți de esențial? Cum gestionezi problema. Te întreb asta pentru că mulți copii și-au risipit talentul.
Da, este foarte important echilibrul și felul în care îți gestionezi timpul mai ales atunci când ești pe val. Noi toți eram pe val, reușisem o performanță extraordinară la tineret, dar îți spun sincer că toți jucătorii pe care i-am întâlnit atunci niciunul nu era cu nasul pe sus sau să spună că m-am realizat, de mâine gata, nu mai joc, nu mă mai interesează.

Din contră, toți gândeam, ne pregăteam pentru a trece la pasul următor. Aveam și rezultate în acea perioadă și ne-a ajutat foarte tare în momentul când am făcut trecerea de la tineret la echipa mare. 

Florentin Petre, la 45 de ani: "Când l-am întâlnit pe Maldini a însemnat că mi-am îndeplinit visul de a evolua cu cei mai mari fotbaliști ai lumii"

Care era secretul? Pentru că tu Contra, Lobonț, Iencsi ați devenit ulterior oameni de bază și în naționala mare.
Pentru că noi eram pregătiți și aveam mentalitatea clădită pe ideea că nu conta că suntem juniori sau seniori. 

Așa ai ajuns la 52 de meciuri în națională. Care e cel mai important pentru tine?
Pentru mine toate, că au fost amicale sau oficiale, era o onoare și o plăcere extraordinară să îmbrac tricoul naționalei. Când îmi venea convocarea tremuram de fericire numai cu gândul că merg să joc pentru prima reprezentativă. Nu mă gândeam la nimic altceva... 

Și la 24 de ani jucai și la Europen de seniori după ce cu doi ani în urmă erai la Euro de tineret...
Mă refer la ce însemnau ei, colegii de la națională, adversarii, pentru noi. Copil fiind, 23-24 de ani, să joci la Campionatul European, să îl întâlnești pe Maldini, o legendă a fotbalului, cu sute de meciuri. Ăla a fost momentul când nu că m-aș fi speriat... A fost o fericire a mea că am ajuns acolo și a consfințit visul că am ajuns unde mi-am dorit și visul mi s-a îndeplinit să ajung să joc cu cei mai mari fotbaliști ai lumii. 

• Italia - România 2-0, la Euro 2000, sferturi de finală, Bruxelles
• Au marcat: Totti '33 și Inzaghi '43
• Italia: Toldo - Zambrotta, Cannavaro, Nesta, Iuliano, Maldini ('46 Pessotto) - Conte ('55 Di Biagio), Albertini, Fiore - Inzaghi, Totti ('75 Del Piero). Antrenor: Dino Zoff
• România: Stelea - Filipescu, Belodedici, Ciobotariu, Chivu - Fl. Petre, Gâlcă ('68 Lupescu, Hagi, Munteanu - Moldovan ('54 Ganea), Mutu. Antrenor: Emerich Ienei

Florentin Petre, la 45 de ani: "Am jucat 98 la sută din meciuri titular! Pentru mine a fost război tot timpul"

Tu le-ai dat de furcă multor adversari, dar ai avut mereu și sarcini defensive, de cine te temeai?
Așa, în general, i-am respectat pe toți. La mine nu conta că am jucat cu Maldini la Campionatul European sau că jucam la trei-patru zile cu o echipă de Liga a patra în Cupa României. Pentru mine fiecare adversar sau fiecare joc mi-l pregăteam la fel pentru că - din acest motiv am și rezistat atât și am jucat 98 la sută din meciuri titular - mi-am respectat atât de mult meseria și pregătirea, comportamentul,  atât la antrenamente cât și la jocuri la fel. 

Timpul ți-a arătat că unii fotbaliști se mulțumesc cu puțin?
Mă uit și eu la televizor, am văzut fotbaliști care se mulțumeau cu un meci-două pe sezon și apoi trăiau 10 meciuri din acele două partide. Nu! Așa nu! La mine a fost război tot timpul, la mine nu a contat că joc cu o echipă din Liga a patra sau cu o națională de la Campionatul European. Probabil că și asta m-a ținut puternic.

Spune-mi un jucător tânăr, mijlocaș de bandă, căruia tu, din postura de antrenor, îi reperezi altfel calitățile.
Îl am la mine la echipă, dar n-am ce să-i fac, e băiatul meu (n.r.: Patrick Petre)...El e singurul, l-aș lua cu mine la orice echipă pe care aș antrena-o.

Citește în partea a doua a interviului cu Florentin Petre:

• Mesaj pentru Pablo Cortacero
• Surpriza făcută de fanii lui Dinamo 
• Semnificația gazonului din Ștefan cel Mare

Etichete: dinamo , florentin petre , paolo maldini , patrick petre , dacia unirea braila , florentin petre la 45 de ani , interviu florentin petre , florentin petre - brăila

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News