Tot ce trebuie să știi despre Marele Premiu al Japoniei. Cursa e la Digi Sport 1, duminică, ora 08:00

• SuperLiga: Poli Iași - FCSB, luni, 20:00, DGS 1

• SuperLiga: UTA Arad - Botoșani, luni, 17:00, DGS 1

Articol scris de Ciprian Condea

Lewis Hamilton a obținut în Marele Premiu al Rusiei una dintre cele mai controversate victorii din carieră, un triumf care nu-i face deloc cinste britanicului. Cel de-al 70-lea succes din cariera actualului triplu campion mondial ne-a lăsat pe toți cu un gust amar. Inclusiv Hamilton a fost vizibil rușinat de evenimentele petrecute la Soci, iar la interviul de la finalul cursei abia a dorit să spună câteva cuvinte. Părea să fie weekend-ul coechipierului său de la Mercedes AMG, Valtteri Bottas, după ce acesta a reuşit să-l învingă în calificări şi să obţină un pole position surprinzător. În cursă, tot finlandezul a fost cel care a condus liniştit ostilităţile până când echipa i-a cerut să se dea la o parte pentru a-i face loc lui Hamilton. Vă prezentăm în continuare detaliat întreaga desfăşurare a evenimentelor, inclusiv dialogul neauzit pe transmisiunea TV dintre piloţii Mercedes şi echipa.

În turul 12, Bottas se afla la conducerea cursei, fiind urmat de Hamilton şi de Vettel pe locul al 3-lea. Primul care intră la boxe este Bottas, fiind urmat la un singur tur de Vettel, moment în care lui Hamilton i se cere să folosească o mapare agresivă şi să forţeze pentru a reveni pe pistă tot în faţa lui neamţului. Vettel se întoarce în spatele lui Bottas şi pilotul Mercedes primeşte un prim ordin de la echipă. I se cere să micşoreze ritmul pentru a-l încetini pe Vettel.

Mercedes -> Bottas: - Ne-am dori să încetineşti şi să-l ţii pe Vettel, foloseşte "Strat 3". (n.r. - "Strat" reprezintă maparea/"strategia" pe care funcţionează maşina. Cu cât numărul este mai mic, cu atât se utilizează o mapare mai conservatoare şi viceversa)
Bottas -> Mercedes: - Lewis opreşte acum?
Mercedes -> Bottas: - Afirmativ.

Puţin mai târziu, pe acelaşi tur, echipa intervine din nou.

Mercedes -> Bottas: - Avem nevoie să pierdem puţin mai mult din timpul pe tur.

Hamilton opreşte la boxe şi este averizat de ceea ce va urma.

Mercedes -> Hamilton: - Ok, Lewis, va fi strâns cu Valtteri, iar Vettel este exact în spatele său. Foloseşte te rog butonul de depăşire. (n.r. - "butonul de depăşire" eliberează pe moment energia înmagazinată în bateria ERS pentru a oferi un plus de putere instant şi nu pe porţiunile în care este programată să facă acest lucru)

În ciuda tuturor eforturilor făcute de Mercedes, Hamilton revine pe pistă în spatele rivalului său la titlu, Sebastian Vettel, iar ambii piloţi Mercedes intervin prin radio.

Hamilton -> Mercedes: - Băieţi, cum s-a putut întâmpla asta?
Bottas -> Mercedes: - L-a depăşit (n.r. - pe Hamilton)?
Mercedes -> Bottas: - Da, aşa că Lewis este pe 3 acum. Fii atent cu pneurile, să te ţină până la sfârşit.

Max Verstappen, care nu oprise până în acel moment şi devenise liderul cursei, începe să fie prins din urmă de grupul Bottas-Vettel-Hamilton, iar britanicul cere acordul echipei pentru a forţa o depăşire asupra lui Vettel.

Hamilton -> Mercedes: - Am voie să forţez? Pneurile încep să se supraîncălzească.
Mercedes -> Hamilton: - Bine Lewis, dar fii atent la temperaturile pneurilor de pe puntea spate pentru că se apropie de limită.

Între timp, lui Bottas i se cere să treacă neapărat de Verstappen.

Mercedes -> Bottas: - Apropie-te de Verstappen şi încearcă să-l depăşeşti.

Hamilton trece de Vettel, dar încep să apară problemele de "blistering" (supraîncălzirea accentuată a pneurilor care accelerează uzura) cauzate de faptul că britanicul se afla în imediata apropiere a lui Bottas, în aşa-numitul "aer murdar" al acestuia.

Mercedes -> Hamilton: - Trebuie să te îndepărtezi puţin pentru a controla temperaturile.
Hamilton -> Mercedes: - Am "blistering"! Vettel este exact în spatele meu!
Mercedes -> Hamilton: - Afirmativ, Lewis. Valtteri a primit mesajul să-l atace pe Verstappen, tu trebuie doar să menţii pneurile într-o stare decentă. Mai avem 29 de tururi rămase.

La auzul acestei afirmaţii, Hamilton începe să pună primele presiuni prin care sugerează să fie lăsat să treacă, iar Mercedes mută presiunea pe umerii lui Bottas.

Hamilton -> Mercedes: - Nu ştiu dacă vor rezista 29 de tururi (n.r. - dacă vom continua aşa)...
Mercedes -> Hamilton: - Ok, recepţionat.
Mercedes -> Bottas: - Mută pe "Strat 5". Avem nevoie să trecem de Verstappen pentru victorie.

Turul 25, Hamilton continuă presiunile şi Bottas nu reuşeşte să-l depăşească pe Verstappen. Într-un final, finlandezul primeşte lovitura de graţie din partea echipei.

Hamilton -> Mercedes: - Vettel mă prinde din urmă!
Mercedes -> Bottas: - Va trebui să-l laşi pe Lewis să treacă în virajul 13, în acest tur!
Mercedes -> Hamilton: - Valtteri a fost instruit să te lase să treci în virajul 13.
Hamilton -> Mercedes: - Trebuia doar să ridice ritmul... Pneurile spate sunt chiar la limită.
Hamilton -> Mercedes: - Nu mă simt ok că am făcut asta.

În timp ce Hamilton avea mustrări de conştiinţă, nici Bottas nu a fost pus în cea mai confortabilă situaţie de echipa sa, aşa că cere explicaţii după ce execută ordinul.

Bottas -> Mercedes: - De ce a trebuit să fac asta?
Bottas -> Mercedes: - Aveam un ritm mult mai bun, băieţi, nu înţeleg.

Nu primeşte niciun răspuns. Văzând că nici Hamilton nu trece de Verstappen, Bottas devine din ce în ce mai nervos şi cere din nou explicaţii.

Bottas -> Mercedes: - De ce Lewis nu trece de Verstappen? Eu urma să trec în turul următor!
Mercedes -> Bottas: - Valtteri, sunt James (n.r. - James Vowles, şeful pe partea de strategie al echipei Mercedes AMG). Am avut un risc cu Lewis împotriva lui Vettel. El avea un mic "blistering". A trebuit să fac asta pentru a fi siguri că securizăm situaţia asta. Sper că înţelegi.

De data aceasta, Bottas este cel care nu oferă niciun răspuns, semn că probabil "a înţeles". În penultimul tur al cursei, finlandezul intervine din nou în speranţa că echipa îi va da victoria înapoi.

Bottas -> Mercedes: - Deci, cum vom termina cursa?
Mercedes -> Bottas: - Valtteri, poziţiile rămân exact cum sunt, vom vorbi despre asta după cursă.

Din informaţiile noastre, Lewis Hamilton nu şi-a exprimat prin radio dorinţa de a-i ceda înapoi poziţia coechipierului său. După trecerea liniei de sosire, Toto Wolff ţine să îi transmită un mesaj lui Bottas pentru a-l calma.

Mercedes -> Bottas: - Valtteri, sunt Toto. A fost o zi dificilă pentru tine, o zi dificilă pentru noi. Hai să discutăm mai târziu, când ne vom întâlni, pentru a explica lucrurile.

Toto Wolff avea să declare la finalul cursei: "Prefer să fiu omul rău azi decât idiotul de la finalul anului", reacţie cu care a concluzionat toate rândurile scrise anterior. Nu este deloc prima situație în care Formula 1 se confruntă cu ordinele de echipă. FIA a încercat în repetate rânduri să stopeze acest fenomen, însă fără succes. Întreaga lume a Formulei 1 pune la zid modul prin care Mercedes a decis să folosească ordinele de echipă, deşi Hamilton avea 40 de puncte avans la piloţi, dar să ne amintim că de-a lungul timpului şi alte echipe au procedat similar. Indiferent de modul mai mult sau mai puțin evident în care sunt utilizate, de la celebrele "Rubens, lasă-l pe Michael să treacă pentru titlu!" (M.P. al Austriei 2002) sau "Felipe, Fernando este mai rapid decât tine!" (M.P. al Germaniei 2010) folosite de Scuderia Ferrari, la "Multi-21"-ul la care a apelat Red Bull Racing, echipele au nevoie de acest gen de tertipuri pentru a-şi atinge scopul fără a implica vreun risc în ecuație sau, dacă există un anume risc, măcar acesta să tindă spre 0.

Oricât de ruşinoase ar fi, oricât de mult ne-ar displăcea şi le-am dezaproba, fiind un sport de echipă, Formula 1 nu se poate lepăda în totalitate de acest gen de manevre. Calea cea mai sigură spre succes nu mai este de mult o echipă cu doi piloţi de valori apropiate, ci o componenţă cu un pilot nr. 1 şi un pilot nr. 2 clar definiţi sau, cu alte cuvinte, un lider şi un locotenent. Din această cauză a fost adus Bottas la Mercedes (şi nu Alonso sau un alt pilot de valoare apropiată cu Hamilton), iar din sezonul următor îi vom avea pe Leclerc la Ferrari (şi nu pe Ricciardo) şi pe Gasly la Red Bull Racing (şi nu pe Sainz). De asemenea, dacă o echipă nu apelează la un cuplu de piloţi care să se încadreze în această categorie, există riscul de a fi declanşate conflicte atât între cei doi piloţi, cât şi între ei şi echipă în momentul în care aceștia se vor simţi dezavantajaţi în favoarea coechipierului, iar un astfel de conflict, pe lângă faptul că este dăunător echipei, nu se soluţionează decât cu plecarea unuia dintre piloţi. Aici nu dăm decât două exemple recente care să ne susţină punctul de vedere: Hamilton cu Rosberg și Verstappen cu Ricciardo. Cu rolurile stabilite clar de la bun început, acest pericol nu mai există sau ar trebui cel puţin să fie redus considerabil.

Revenind la situaţia actuală, cert este că nemţii de la Mercedes nu vor să îşi asume nici cel mai mic risc, iar Bottas va trebui să aştepte până când Hamilton va ieşi matematic campion mondial pentru a câştiga curse. Sau, mai degrabă, pentru a fi lăsat să câştige curse. Până atunci, îl vor lăsa să se pregătească... Probabil că niciun film de groază nu îl sperie mai mult pe Bottas decât momentul în care aude: "Valtteri, sunt James!". Lăsând gluma la o parte, Mercedes va avea o misiune dificilă în a-l (re)motiva pe Bottas, al cărui moral se află în prezent la un nivel extrem de scăzut. La Kimi Raikkonen, de exemplu, ar fi fost mult, mult mai simplu. Întrebat cum mai poate fi motivat un pilot după un asemenea moment, Kimi a răspuns în stilul său caracteristic: "N-am idee, poate cu câteva beri".

Cu 5 etape înainte de finalul sezonului 2018, Lewis Hamilton se află datorită echipei sale la 50 de puncte distanţă de Sebastian Vettel, iar următoarea oprire a caravanei Formulei 1 va fi la Suzuka, circuit pe care Hamilton a câştigat de 3 ori în ultimii 4 ani. Marele Premiu al Japoniei va fi duminică, de la ora 8:00, şi va fi transmis în direct la Digi Sport 1.

SUZUKA, JAPONIA

Japonia sau, cum se spune în japoneză, Nihon/Nipon (în traducere: “Ţara Soarelui Răsare”) este o ţară insulară din estul Asiei, formată din 6.800 de insule dintre care 4 ocupă aprox. 95% din teritoriul său: Honshu, Hokkaido, Kyushu şi Shikoku. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Japonia este ţara cu cea mai ridicată speranţă de viaţă din lume: 84,2 ani. Studiile indică faptul că bărbaţii trăiesc în medie 81,1 ani, în timp ce femeile au o medie de 87,1 ani. Cca. 21% din populaţia japoneză are peste 65 de ani, ceea ce reprezintă cea mai ridicată proporţie din lume. Practic, sunt mai mulţi bătrâni decât copii, iar peste 50.000 de locuitori au peste 100 de ani.

Sushi este poate cel mai cunoscut preparat japonez. Acesta datează încă din sec. al II-lea d.Hr. şi, iniţial, reprezenta doar o metodă de a conserva peştele prin fermentaţie, fiind acrit cu oţet şi învelit complet în orez. Chinezii au fost primii care au încercat această metodă, ea ajungând apoi şi în Japonia. Abia la începutul sec. al XVII-lea s-a extins acest “procedeu” de a mânca peşte crud cu orez. Dar sushi nu înseamnă doar peşte crud, ci şi orez asezonat cu oţet, zahăr şi sare. Sushi este servit adesea alături de fructe de mare (ex.: caracatiţă, sepie, creveţi, scoici sau carne de crab) sau legume (ex.: avocado, castravete sau sparanghel) şi poate fi condimentat cu “shoyu” (soia), wasabi, “gari“ (rădăcină de ghimbir murată) şi “o-cha“ (ceai verde). Peştele crud tăiat şi servit fără orez se numeşte “sashimi”.

Aproape la fiecare colţ de stradă găsim automate de unde oricine îşi poate procura aproape orice. De la bere, cafea, vin, fructe, ouă şi orez (evident...), la ţigări, umbrele, reviste, hârtie igienică, becuri, prezervative, momeală de peşte şi lenjerie intimă folosită. Pentru că nu se ştie niciodată când ai nevoie de câte ceva... Se estimează că există în medie câte un astfel de “mini-mall” la fiecare 23 de locuitori. O altă curiozitate spune că femeile din Japonia antică îşi înnegreau dinţii cu colorant deoarece dinţii albi erau consideraţi inestetici. Această practică a dispărut la sfârşitul sec. al XIX-lea şi se numea “ohaguro”.

În Japonia îţi este permis să tragi un pui de somn (numit “inemuri”) la muncă deoarece se consideră dovadă a epuizării cauzate de efortul depus de angajat la serviciu. Obişnuitul salut prin strângerea fermă a mâinilor este înlocuit de japonezi printr-o plecăciune. Cu cât te apleci mai mult, cu atât respectul purtat celui din faţa ta este mai însemnat. Ar fi totuşi bine să păstrezi o distanţă suficientă atunci când faci asta pentru a evita micile “accidente”. De asemenea, în Japonia se consideră un gest nepoliticos dacă îţi sufli nasul în public sau dacă rupi hârtia de împachetat cadourile de pe un dar. Apropo de asta, cuvântul japonez “horenso” (“spanac”) se aseamănă cu “horeru” (“a te îndrăgosti”). Când un japonez oferă unei alte persoane (de sex diferit, ca să lămurim problema familiei tradiţionale!) un cadou împachetat în culoarea verde, nuanţa spanacului, acest gest nu se poate traduce decât prin faptul că fluturaşii zburdă liberi prin stomac.
Benzile desenate japoneze (“anime”) au apărut în sec. al XII-lea şi, în ziua de azi, se foloseşte mai multă hârtie pentru ele decât pentru fabricarea hârtiei igienice. “Hello Kitty“ a luat naştere în 1974 în Japonia ca un mic portofel din plastic pentru monede. Astăzi, sunt comercializate peste 20.000 de produse cu logo-ul “Hello Kitty”, de la felicitări, autocolante, rechizite sau haine, la cărţi de credit, prăjitoare de pâine, televizoare şi alte electrocasnice. Japonezii o ştiu ca “Kitty Chan”. Apropo de pisici, pentru cei mai superstiţioşi dintre voi, aflaţi că japonezii consideră pisicile negre ca fiind aducătoare de noroc, la fel precum numărul 8.

Vă place muzica? Dar să o cântaţi? “Karaoke” reprezintă un cuvânt japonez care înseamnă “orchestră pustie”. În anii ‘70, interpretul şi omul de afaceri japonez Daisuke Inoue (fără legătură, apropo, cu fostul pilot de Formula 1, Taki Inoue) a inventat o maşinărie pe bază de monede cu ajutorul căreia fanii săi îi puteau cânta piesele, dar nu a reuşit să-şi patenteze creaţia, aşa că nu a încasat niciodată vreun ban pe invenţia sa.

Circuitul Suzuka, construit în 1962, este plasat într-un parc de distracţii aflat la 50 km sud-vest de Nagoya, al 4-lea cel mai populat oraş din Japonia, după Tokyo, Yokohama şi Osaka. Construit iniţial de Honda doar pentru a-şi testa propriile maşini şi motociclete, Suzuka a început să găzduiască Mari Premii de Formula 1 din 1987, atunci când Gerhard Berger a devenit primul pilot care să triumfe pe acest circuit. De atunci şi până în prezent, aici s-au disputat 29 de curse de Formula 1, cu o pauză de doi ani, în 2007 şi 2008, atunci când Marele Premiu al Japoniei s-a desfăşurat pe circuitul Fuji Speedway, deţinut de constructorul Toyota. Fiind un circuit destul de înghesuit, Suzuka are câteva viraje celebre dintre care amintim doar de “S”-urile din primul sector, virajul dublu de stânga “Spoon” (“Lingură”) şi, mai ales, virajul de mare viteză care-l succede, 130R.

Suzuka reprezintă una dintre cele mai determinante piste din istoria Formulei 1, aici câştigându-se sau pierzându-se, deopotrivă, nu mai puţin de 12 titluri mondiale, unele iscând controverse, altele fiind mai mult decât categorice. Fanii japonezi sunt buni cunoscători ai fenomenului Formula 1, debordând de entuziasm şi creând o atmosferă unică la fiecare Mare Premiu de până acum. Doar doi piloţi locali au reuşit să-i facă fericiţi, Aguri Suzuki (1990) şi Kamui Kobayashi (2012) urcând pe treapta a 3-a a podiumului. Anul acesta nu va fi prezent niciun japonez pe grilă, dar asta nu-i va împiedica pe fanii din tribune să se bucure de spectacol. Şi nici pe noi...

DETALII TEHNICE

• Viraje: 18 (8 de stânga + 10 de dreapta)
• Număr de curse disputate la Suzuka: 29
• Prima cursă disputată: 1987
• Cele mai multe victorii (piloţi): 6 – Michael Schumacher (1995, 1997, 2000, 2001, 2002, 2004)
• Cele mai multe victorii (dintre piloţii sezonului 2018): 4 – Sebastian Vettel (2009, 2010, 2012, 2013)
• Cele mai multe victorii (constructori): 7 – McLaren (1988, 1991, 1993, 1998, 1999, 2005, 2011), Scuderia Ferrari (1987, 1997, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004)
• Acceleraţie maximă: 60% din lungimea unui tur
• Utilizarea frânelor: 11% din lungimea unui tur
• Perioade de frânare (>2G): 6
• Cea mai mare forţă laterală: 3,9G (virajul 15)
• Schimbări în cutia de viteze: 45/tur
• Consum de combustibil: 1,98 kg/turCea mai lungă perioadă de accelerare: 0,994 km
• Distanţa din grilă până la primul viraj: 405 m (pentru deţinătorul pole-ului)
• Viteză maximă în 2017: 313,2 km/h – Valtteri Bottas (Mercedes AMG)
• Viteză maximă estimată în 2018: 315 km/h
• Zone DRS: 1 (Linia dreaptă din fața boxelor)
• Cea mai joasă poziţie de plecare a unui învingător: 17 (Kimi Raikkonen, 2005)
• Câştigători cu plecare din pole position: 16 din 29 (55,17%)
• Nivelul forţei de apăsare la sol (downforce): Mediu
• Uzura pneurilor: Ridicată
• Uzura frânelor: Scăzută
• Gradul de abraziune al suprafeţei de rulare: Ridicat
• Lungimea liniei boxelor: 392,2 m
• Cel mai rapid pit stop în 2017: 2,29 s (timp total: 22,620 s) – Red Bull Racing (Max Verstappen)
• Compoziţiile de pneuri nominalizate de Pirelli: SUPERSOFT, SOFT, MEDIUM
• Presiuni minime în pneuri: 23,0 psi (pneurile faţă), 21,0 psi (pneurile spate)
• Cea mai mică diferenţă dintre primii doi clasaţi: +0,344 s (Gerhard Berger vs. Ayrton Senna – 1991)
• Cea mai mare diferenţă dintre primii doi clasaţi: +20,632 s (Sebastian Vettel vs. Felipe Massa – 2012)
• Numărul total al depăşirilor efectuate în 2017: 17 (cu DRS: 8)
• Oportunităţi de depăşire: virajele 1, 11 şi 16
• Probabilitatea apariţiei unui Safety Car: 35%
• Probabilitate de cursă udă: 24%

ALEGEREA PNEURILOR

MOMENTE MEMORABILE

M.P. al Japoniei 1989 – Alain Prost câştigă dramatic titlul după un contact cu coechipierul său, Ayrton Senna. În timp ce ţara noastră se pregătea de Revoluţie, în Formula 1 se pornise deja un adevărat război. Cu doar 7 tururi înainte de final, Senna face o manevră riscantă înainte de ultima şicană, Prost îl vede în oglinzi şi încearcă să-l blocheze, dar se loveşte de brazilian şi iese din cursă. Brazilianul taie apoi şicana şi face un întreg tur cu aripa-faţă avariată până să intre la boxe. În ciuda tuturor evenimentelor, Senna revine pe pistă la doar 5 secunde de Alessandro Nannini şi trece de pilotul Benetton cu doar 3 tururi rămase, în acelaşi loc în care s-a petrecut coliziunea cu Prost. Brazilianul termină primul cursa, dar este imediat descalificat pentru că a tăiat şicana după duelul cu Prost, iar Senna acuză că decizia a fost luată de preşedintele FIA de la acea vreme, Jean-Marie Malestre, compatriotul lui Prost. Nannini a câştigat astfel prima şi singura sa cursă din carieră, iar Senna pierdea titlul matematic în favoarea coechipierului său. 27 de ani mai târziu încă nu se cunoaşte exact dacă Prost a intrat intenţionat în Senna, dacă manevra brazilianului a fost una extrem de optimistă sau dacă pur şi simplu a fost vorba de doar un incident de cursă.

M.P. al Japoniei 1990 – Răzbunarea lui Senna. Un an mai târziu, soarta i-a adus pe Senna şi Prost din nou împreună. Cei doi aveau să plece din prima linie, parcă pentru a-şi continua duelul terminat nedecis. Brazilianul era nemulţumit de faptul că era obligat să plece de pe partea “murdară” a pistei, deşi a luat pole-ul, şi s-a dus împreună cu Gerhard Berger la stewarzi să reclame acest lucru. Şi a avut câştig de cauză. Asta până când a intervenit şeful FIA, Jean Marie Balestre, şi a respins în miez de noapte cererea pilotului McLaren Honda. Aşa cum era de aşteptat, Prost a plecat mai bine decât Senna, dar brazilianul a ţinut să-i ia faţa francezului indiferent de consecinţe şi cei doi s-au atins, ieşind ambii din cursă. Ei au discutat apoi despre incident, iar Senna şi-a recunoscut “greşeala”, spunând că “n-a ieşit aşa cum ar fi vrut”, dar multă lume i-a văzut manevra ca o răzbunare pentru cele întâmplate cu un an în urmă. Alain Prost, enervat la culme, i-a catalogat manevra ca fiind una “dezgustătoare”, iar despre Senna a spus că este “un om fără scrupule”. Francezul s-a gândit chiar să se retragă din sport din această cauză, dar s-a răzgândit la scurt timp. În urma acestui incident, Ayrton Senna a câştigat titlul de campion, situaţie diametral opusă cu cea din urmă cu un sezon.

M.P. al Japoniei 1994 – Damon Hill îl învinge pe ploaie pe “Maestrul ploii”. Suzuka, ploaie torenţială. Condiţiile preferate ale lui Michael Schumacher. Piloţii ies rând pe rând din cursă, condiţiile vitrege învingându-le voinţa. 11 piloţi au părăsit cursa până în turul 13, atunci când aceasta a fost în sfârşit oprită, curmându-le suferinţa celor rămaşi în cărţi pentru o clasare bună. Manşa s-a reluat după ce ploaia a mai scăzut în intensitate, iar Schumacher conducea confortabil. Deşi neamţul a trecut primul linia de sosire la 6,8 secunde de Hill, britanicul a fost declarat învingător datorită avansului său de 10,1 secunde din momentul în care cursa a fost oprită, aşa că a câştigat pentru 3,3 secunde. A fost pentru ultima oară când s-a folosit în Formula 1 sistemul de timpi cumulaţi la oprirea unei curse cu steag roşu.

M.P. al Japoniei 2002 – Accidentul teribil al lui Allan McNish. Sesiunea de calificări pentru M.P. al Japoniei din 2002 a fost întreruptă timp de peste 75 de minute în urma acestui accident. Pilotul Toyota, Allan McNish, a pierdut controlul monopostului său după virajul 130R şi s-a izbit cu spatele de bariera de protecţie. Mare noroc că pilotul scoţian nu a suferit nicio accidentare serioasă având în vedere că maşina sa a fost distrusă. El s-a calificat pe locul 18, dar nu a fost declarat apt pentru a concura în cursă, aşa că a fost obligat să declare forfeit. Acesta avea să fie, de altfel, ultimul Mare Premiu de Formula 1 din cariera lui McNish.

M.P. al Japoniei 2005 – Kimi Raikkonen face cursa carierei şi câştigă nesperat. Sistemul de calificări format dintr-un singur tur rapid putea să-ţi câştige o cursă sau putea să te facă să ratezi complet întregul weekend. Cale de mijloc nu prea exista, asta până în 2005, atunci când Kimi a avut ghinion în turul de calificare din cauza ploii care începuse să cadă şi a terminat doar al 17-lea. Şi n-a fost singurul ghinionist... Michael Schumacher a obţinut al 14-lea timp, Fernando Alonso a fost al 16-lea şi Juan Pablo Montoya, al 18-lea. Astfel, cu o grilă mixtă, Kimi a urcat loc după loc, având parte şi de o strategie bună din partea McLaren. În ultimul tur, Raikkonen trece de Fisichella pe exteriorul primului viraj şi se impune miraculos, spre imensa satisfacţie a lui Ron Dennis.

M.P. al Japoniei 2014 – Suzuka a luat cu ea un înger. A fost o cursă disputată în condiţii grele, dar care s-a desfăşurat normal până în turul 43, atunci când maşina lui Adrian Sutil a acvaplanat în virajul 7, curba Dunlop, şi s-a lovit de parapet. S-au fluturat steaguri galbene duble, însă directorul de cursă a decis că nu e necesară intervenţia Safety Car-ului. În timp ce maşina lui Sutil era evacuată cu o macara, Jules Bianchi a pierdut controlul maşinii sale Marussia la 213 km/h în aceeaşi zonă. Sistemul de frânare brake-by-wire a cedat şi francezul a intrat în plin în macara cu 123 km/h, ajungând sub ea, după ce a încercat să frâneze timp de 2,61 secunde. Impactul a fost atât de dur încât maşina lui Sutil care era suspendată în aer a căzut. Din datele prezentate de FIA, Bianchi suferise un impact incredibil de 254 G. Francezul nu răspundea la apelul disperat al echipei sale prin radio, iar asta creştea nivelul de îngrijorare. Sub privirile împietrite ale lui Sutil, Bianchi a fost găsit de comisarii de cursă inconşient şi dus de urgenţă cu ambulanţa (pentru că elicopterul nu putea fi folosit din cauza condiţiilor meteo) la centrul medical din Yokkaichi (15 km de Suzuka). Cursa a fost oprită în turul 46, iar rezultatele finale au rămas cele de la sfârşitul turului 44, însă acest lucru conta cel mai puţin. Jules Bianchi era în stare critică la spital, fiind operat de urgenţă pentru a i se opri sângerarea craniană care se agravase. Nicio filmare a accidentului n-a fost făcută publică de FIA, dar pe o filmare de amator se vede cum un comisar de cursă flutura un steag verde în zona accidentului lui Sutil, stârnind o întreagă controversă. Revenind la Bianchi, acesta a rămas în stare critică, dar stabilă şi i-a fost retrasă coma indusă la o lună şi jumătate după internare, fiind transportat la Nice (Franţa). Starea sa a rămas însă neschimbată. Pe 13 iulie 2015, tatăl lui Jules oferea o declaraţie presei în care spunea că şi-a pierdut optimismul cu privire la şansele de revenire ale fiului său, iar la doar 4 zile de atunci, Bianchi era declarat dispărut dintre noi, foarte timpuriu, la numai 25 de ani. Numărul său de concurs – 17 – a fost retras din competiţie în semn de respect, în timp ce Jules s-a dus să piloteze în Ceruri alături de Ayrton Senna, Gilles Villeneuve, Francois Cevert, Jochen Rindt, ş.a.

ŞTIAŢI CĂ...

• Ultima oară când Honda obţinea puncte în cursa sa de casă a fost acum 12 ani, prin Jenson Button (locul 4). Anul aceasta, japonezii îşi pun marile speranţe pe umerii lui Pierre Gasly şi Brendon Hartley care vin la Suzuka alături de o unitate de putere îmbunătăţită considerabil, aşa cum au afirmat cei de la Honda.
• Lewis Hamilton nu a terminat în afara topului 5 la Suzuka decât o singură dată, în 2013, atunci când a abandonat. De asemenea, Hamilton, împreună cu Nigel Mansell (în 1992), sunt singurii piloţi britanici care au plecat din pole position la Suzuka.
• Mercedes a câştigat cu plecare din pole position în toate cele 4 curse desfăşurate la Suzuka în era V6 Turbo şi are şansa de a egala recordul rivalilor de la Ferrari care au obţinut 5 victorii consecutive între 2000-2004.
• Dacă Hamilton sau Bottas încheie în top 3 în cursa de duminică, va fi cel de-al 175-lea podium pentru un pilot Mercedes în Formula 1.
• Red Bull Racing a blocat linia a 2-a pe grilă în ultimii 2 ani, iar Daniel Ricciardo caută cea de-a 30-a clasare pe podium în acest weekend. Revine "shoey-ul" în Japonia?
• Dacă Ferrari va câştiga cu plecare din pole la Suzuka, va fi cea de-a 100-a astfel de performanţă din istoria echipei. Şi că tot vorbim de scenarii “S.F.”, dacă Kimi Raikkonen va triumfa duminică, acesta va deveni pilotul finlandez cu cele mai multe victorii în Formula 1, depăşindu-l pe Mika Hakkinen (20).
• Echipa Sauber are nevoie de încă 6 puncte pentru a atinge borna de 850 de puncte obţinute în Formula 1. Reuşesc Leclerc şi Ericsson să îndeplinească misiunea?

REMEMBER - M.P. AL JAPONIEI 2017

CLASAMENT GENERAL PILOŢI

CLASAMENT GENERAL ECHIPE

PUNCTE DE PENALIZARE

1. Romain Grosjean – 9p
2. Marcus Ericsson – 7p
- Max Verstappen – 7p
4. Sergey Sirotkin – 6p
5. Sergio Perez – 5p
6. Brendon Hartley – 4p
- Nico Hulkenberg – 4p
- Lance Stroll – 4p
- Pierre Gasly – 4p
- Valtteri Bottas – 4p
11. Sebastian Vettel – 3p
- Kevin Magnussen – 3p
13. Fernando Alonso – 2p
- Kimi Raikkonen – 2p
- Daniel Ricciardo – 2p
- Carlos Sainz – 2p
17. Stoffel Vandoorne – 1p
*La 12 puncte de penalizare primite în decursul a 12 luni calendaristice, pilotul respectiv va primi o suspendare de o cursă.

PROGRAM TV

ALTE INFORMAŢII

Zvonul prezentat de noi săptămâna trecută potrivit căruia Daniil Kvyat şi-ar putea face o revenire spectaculoasă la Scuderia Toro Rosso se adevereşte. Echipa secundă a structurii Red Bull l-a confirmat pe rus ca prim pilot oficial pentru sezonul 2019 chiar în weekend-ul în care a avut loc Marele Premiu al Rusiei. Kvyat se întoarce astfel pentru a 3-a oară la Toro Rosso, după ce a mai pilotat pentru echipa italiană în 2014 şi de la M.P. al Spaniei din 2016 (când a fost retrogradat de la echipa principală, Red Bull Racing) până la M.P. al S.U.A. din 2017 (când a fost retrogradat la statutul de pilot “liber de contract”). Întâmplarea face ca după fiecare retrogradare a sa, Max Verstappen să câştige următoarea cursă disputată. Probabil că rusul a fost readus la echipă chiar la cererea lui Verstappen care doreşte să mai bifeze un succes în carieră după ce Kvyat va fi pus din nou pe liber. Olandezul chiar a declarat în această săptămână că “acordarea unei noi şanse lui Kvyat reprezintă alegerea potrivită pentru 2019”. Colegul rusului încă nu a fost anunţat, speculându-se că Pascal Wehrlein ar fi cel mai aproape de această mutare, dar conform informaţiilor apărute în ultimele zile, nu ar fi exclus să avem parte de un Toro Rosso 100% rusesc, cu Sergey Sirotkin alături de Kvyat.

Acesta nu a fost singurul anunţ făcut în weekend-ul trecut. Haas şi-a confirmat ambii piloţi pentru sezonul 2019, iar aici nu avem nicio surpriză. Kevin Magnussen şi Romain Grosjean vor rămâne piloţii echipei americane. Sau poate că este o mică surpriză faptul că Grosjean a rămas la echipă în ciuda faptului că era văzut ca fiind “pe făraş”. Magnussen a primit o prelungire valabilă 2 ani, în timp ce Grosjean nu a putut obţine mai mult de un sezon suplimentar. Francezul va fi astfel al 4-lea cel mai experimentat pilot de pe grila sezonului 2019, după Raikkonen, Hamilton şi Vettel. Cine ar fi crezut că Romain va rămâne atâtea sezoane în Formula 1?

În timp ce Lewis Hamilton se află cu o mână pe trofeul de campion mondial al sezonului 2018, Sebastian Vettel speră într-o minune pentru a topi în cele 5 curse rămase cele 50 de puncte care-l separă de rivalul său de la Mercedes AMG. Nemţii au câştigat de fiecare dată în ultimii 4 ani, de 3 ori chiar prin Lewis Hamilton, şi par că deţin situaţia sub control. Ferrari nu a urcat pe podiumul de la Suzuka în ultimii doi ani, dar Vettel este pilotul cu cele mai multe victorii de pe grila actuală. Cel de-al 30-lea Mare Premiu al Japoniei desfăşurat la Suzuka va fi duminică dimineaţă, de la ora 8:00, în direct la Digi Sport 1.

Notă: Articolul conţine pasaje de pamflet care trebuie tratate ca atare.

Etichete: formula 1 , lewis hamilton , sebastian vettel , suzuka , marele premiu al japoniei , f1 suzuka , formula 1 japonia , live formula 1 , live formula 1 japonia , formula 1 suzuka , live video formula 1 , live video f1 , live video suzuka

Urmărește știrile digisport.ro și pe Google News